****
Google
 
Web stradivariusdischi.com
  Music City  
Palermo Milano Napoli Bari
Venezia Verona Parma Roma
Nabucco Aida Boheme Gioconda Verona Eventi

  La Notte nelle Provincie della Lombardia  
Bergamo Brescia Como Cremona Lecco Lodi
  Milano Mantova Pavia Sondrio Varese
Questo articolo è rilasciato sotto i termini della GNU Free Documentation License
Esso utilizza materiale tratto da http://de.wikipedia.org/wiki/Mailand
Cronologia/Autori: http://de.wikipedia.org/w/index.php?title=Mailand&action=history

Mailand

aus Wikipedia, der freien Enzyklopädie

Wechseln zu: Navigation, Suche
Mailand
Staat: Italien
Region: Lombardei
Provinz: Mailand (MI)
Geographische Koordinaten: 45° 28′ N, 9° 11′ OKoordinaten: 45° 27′ 45″ N, 9° 11′ 11″ O
Höhe: 120 m s.l.m.
Fläche: 182 km²
Einwohner: 1.304.183 (28. Februar 2007)
Bevölkerungsdichte: 7.163 [1] Einw./km²
Postleitzahl: 20100
Vorwahl: 02
ISTAT-Nummer: 015146
Demonym: Milanesi, Meneghini
Schutzpatron: Ambrosius von Mailand
Website: http://www.comune.milano.it/

Mailand (italienisch Milano, Mailänder Dialekt Milan [mi'lã:]) ist die zweitgrößte Stadt Italiens, Hauptstadt der Provinz Mailand und der Region Lombardei in Norditalien. Innerhalb der amtlichen Stadtgrenzen hat Mailand rund 1,3 Millionen Einwohner, in der Provinz sind es ca. 4,8 und in der Metropolregion Grande Milano ca. 7,5 Millionen (Stand jeweils 2006).

Mailand ist das Zentrum Italiens, was Wirtschaft, Mode, Design und Medien betrifft, und gilt als „moralische Hauptstadt“. Bekannt ist die Stadt u. a. für ihren gotischen Dom, ihr Opernhaus Mailänder Scala, verschiedene Kunstschätze, ihre Fußballvereine AC Mailand und Inter Mailand sowie für die bedeutendste italienische Messe.

Inhaltsverzeichnis

[Verbergen]

 

Geographie [Bearbeiten]

Via Dante und das Castello Sforzesco

Mailand liegt in der Poebene. Das Stadtgebiet ist von den Flüssen Olona im Westen und Lambro im Osten umgeben. Kanäle (die u. a. von Leonardo da Vinci entworfenen Navigli) verbinden die Stadt mit den oberitalienischen Seen und den lombardischen Flüssen und waren bis in die erste Hälfte des 20. Jahrhunderts von entscheidender Bedeutung für die Mailänder Wirtschaft.

 

Klima [Bearbeiten]

Klimadiagramm von Mailand

Mailand gehört zur subozeanischen Klimaprovinz Mitteleuropas. Das Klima ist subkontinental. Die Sommer sind warm, die Winter mäßig kalt und nebelreich. Mailand verzeichnet über 60 Frost- und knapp 100 Sommertage. Regen fällt zu allen Jahreszeiten, vor allem aber im Frühjahr und Herbst.

 

Geschichte [Bearbeiten]

Der Mailänder Dom

→ Hauptartikel: Geschichte Mailands

Um 400 v. Chr. wurde die Gegend um Mailand durch die keltischen Insubrer besiedelt. 222 v. Chr. eroberten die Römer diese Siedlung mit dem keltischen Namen Mediolanum.

Nach mehreren Jahrhunderten römischer Herrschaft wurde Mailand 293 von Kaiser Diokletian zur Hauptstadt des Weströmischen Reiches erklärt. 313 wurde hier das Mailänder Toleranzedikt ausgerufen, in dem Kaiser Konstantin den Christen die Glaubensfreiheit zusicherte. 402 wurde die Stadt von den Westgoten belagert (worauf die Kaiserresidenz nach Ravenna verlegt wurde), 50 Jahre später (452) nahmen die Hunnen die Stadt ein. 539 eroberten und zerstörten die Ostgoten Mailand im Verlauf des sog. Gotenkrieges gegen Kaiser Justinian. 774 wurde Mailand Teil des Frankenreiches.

Während des Eroberungskrieges des Kaisers Friedrich I. Barbarossa gegen die lombardischen Städte wurde Mailand 1162 größtenteils zerstört. Nach der Gründung des Lombardischen Städtebundes 1167 übernahm Mailand die führende Rolle in diesem Bündnis. Mit der Unabhängigkeit, die den lombardischen Städten im Konstanzer Frieden 1183 zugesprochen wurde, wurde Mailand zum Herzogtum.

1395 wurde Gian Galeazzo Visconti Herzog von Mailand. 1450 fiel Mailand an das Adelsgeschlecht der Sforza, die Mailand zu einer der führenden Städte der italienischen Renaissance ausbauten.

1492 erhob der französische König Ludwig XII. erstmals Ansprüche auf das Herzogtum. Nach seinem Sieg über die Schweizer 1515 in der Schlacht bei Marignano wurde das Herzogtum Frankreichs König Franz I. zugesprochen.

Mailand 1621

Nach dem Sieg Karls V. über Franz I. 1525 fiel mit Norditalien auch Mailand an das Haus Habsburg. 1556 dankte Karl V. zugunsten seines Sohnes Philipp II. und seines Bruders Ferdinand von Habsburg ab, so dass die italienischen Besitzungen an die hierdurch von Philipp II. begründete spanische Linie der Habsburger übergingen. 1700 starb diese spanische Linie des Hauses Habsburg jedoch mit dem Tode Karls II. aus. Danach begann 1701 der Spanische Erbfolgekrieg mit der Besetzung aller spanischen Besitzungen durch französische Truppen unter dem französischen Thronprätendenten. 1704 wurden die Franzosen in Ramillies und Turin geschlagen und mussten Norditalien zugunsten der österreichischen Habsburger räumen. 1714 wurden im Frieden von Rastatt die Lombardei mit ihrer Hauptstadt Mailand sowie das Herzogtum Mantua dann auch formell den österreichischen Habsburgern zugesprochen.

Napoleon eroberte 1796 die Lombardei. Mailand wurde zur Hauptstadt der Cisalpinischen Republik gemacht. Nach dem Ende der Besatzung durch Napoleon wurden im Wiener Kongress 1815 Mailand und die Lombardei sowie Venetien wiederum Österreich zugesprochen.

Im Jahr 1848 kam es zum Fünf-Tage-Aufstand der Bevölkerung gegen die österreichische Besatzung, in dessen Zuge Feldmarschall Radetzky mit seinen Truppen aus der Stadt vertrieben wurde, sie dann aber drei Monate später wieder einnahm. Nach der Niederlage Österreichs gegen die mit Preußen verbündeten Truppen Sardinien-Piemonts und Frankreichs bei der außerordentlich blutigen Schlacht von Solferino fiel die ganze Lombardei 1859 an das Haus Sardinien-Piemont unter Viktor Emanuel II., der Keimzelle des damals entstehenden italienischen Königreichs (Risorgimento).

Nach dem Ersten Weltkrieg gründete sich 1919 der faschistische Fascio di Combattimento (Squadristi) in Mailand. 1922 begann Benito Mussolini von Mailand aus seinen Marsch auf Rom, womit die faschistische Diktatur über Italien ihren Anfang nahm.

Im Zweiten Weltkrieg erlitt die Stadt 1944 starke Zerstörungen. Im 20. Jahrhundert ist Mailand infolge der Industrialisierung sehr schnell gewachsen. Vor allem in den 50er und 60er Jahren zogen viele Millionen Italiener, insbesondere aus Süditalien, nach Mailand und Hinterland. Der Mathematiker Gino Cassinis war Bürgermeister von 1961 bis 1964. Von 1971 bis 2001 ist die Einwohnerzahl Mailands vom bisherigen Höchstwert von ca. 1.732.000 Einwohnern bis auf 1.256.000 drastisch gesunken. Dieser Rückgang erklärt sich mit dem Umzug der Einwohner ins direkte Umland, hauptsächlich aufgrund der hohen Wohnungspreise in der Stadt, aber auch mit den praktisch unverändert gebliebenen Stadtgrenzen trotz eines fast überall fließenden Übergangs in die (etwa 50) wuchernden Vorstädte. Seit 2001 verzeichnet auch Mailand selbst wieder ein leichtes Wachstum.

 

Kunst und Kultur [Bearbeiten]

Galleria Vittorio Emanuele II

 

Sonstige Bauwerke [Bearbeiten]

 

Wirtschaft [Bearbeiten]

 

Industrie [Bearbeiten]

Mailand ist die Industriemetropole Italiens schlechthin und zählt zu den bedeutendsten Industriestandorten Europas. Von den 200 größten Unternehmen des Landes hat rund die Hälfte hier ihren Sitz. Hier finden sich die meisten Verlage, Werbeagenturen, Marktforschungsinstitute und Handelsgesellschaften des Landes. Mailand ist in den Punkten Mode (neben Paris) und Design weltweit tonangebend. 1910 wurde in Mailand der Automobilhersteller Alfa Romeo gegründet (heute Teil des Fiat-Konzerns). Ein weiteres weltbekanntes Unternehmen ist der Reifenhersteller Pirelli und der Kabelhersteller Prysmian der im Juli 2005 die Kabelaktivitäten von Pirelli, weltweit übernommen hat.

 

Verkehr [Bearbeiten]

Mailand ist Italiens größter Verkehrsknotenpunkt. Hier kreuzen sich die Autobahnen A1 (nach Rom und Neapel), A4 (Turin–Triest), A7 (nach Genua) sowie die A8/A9 (Verbindung zur Schweiz). Sie münden allesamt in die Mailänder Ringautobahn, die sich aus den Autobahnen A50 (Westtangente), A51 (Osttangente) und A52 (Nordosttangente) zusammensetzt.

Der Eisenbahnknotenpunkt umfasst unter anderem den 1931 eröffneten monumentalen Kopfbahnhof Milano Centrale und im Osten an der Strecke nach Venedig einen großen Rangierbahnhof (Milano Smistamento). Der öffentliche Personennahverkehr wird unter anderem durch die städtische Straßenbahngesellschaft, die ATM Milano durchgeführt.

Mailand besitzt eines der größten Strassenbahnnetze Europa, siehe dazu den Beitrag Straßenbahn Mailand. Eine Besonderheit ist, dass Mailand noch eine große Zahl von Vorkriegswagen nach US-Bauart im Einsatz stehen hat.

Der Schienenschnellverkehr wird mit M-S-R gekennzeichnet – diese Buchstaben stehen für die U-Bahn, die mit einem S-Bahn-Netz vergleichbaren Linee S bzw. Passante Ferroviario und den Regionalverkehr.

Mailand wird durch die beiden internationalen Flughäfen Malpensa und Linate (sowie auch Orio al Serio bei Bergamo) bedient. Malpensa stellt dabei ein internationales Drehkreuz dar, während der näher an der Stadt gelegene Flughafen Linate vorwiegend für den inländischen Flugverkehr benutzt wird. Der Flughafen Bergamo-Orio al Serio in nur 45 km Entfernung von Mailand wird vor allem von Billigairlines wie Ryanair angeflogen und von diesen oft mit Mailand-Orio al Serio bezeichnet.

 

Städtepartnerschaften [Bearbeiten]

 

Sport [Bearbeiten]

Die Stadt ist Heimat zweier international erfolgreicher Fußball-Clubs, dem AC Mailand und Inter Mailand, die ihre Heimspiele im Giuseppe-Meazza-Stadion im Stadtviertel San Siro austragen.

Der Radsportklassiker Mailand-San Remo ist eines der bekanntesten Eintagesrennen der Welt. Die Rad-Rundfahrt Giro d’Italia endet traditionell in Mailand.

In der Nähe der Stadt liegt die Formel-1-Rennstrecke von Monza.

 

Universitäten [Bearbeiten]

 

Söhne und Töchter der Stadt [Bearbeiten]

siehe: Liste der Söhne und Töchter der Stadt Mailand

 

Einzelnachweise [Bearbeiten]

  1. ↑ http://demo.istat.it/bilmens2007gen/query.php?lingua=ita&Rip=S1&Reg=R03&Pro=P015&Com=146&submit=Tavola

 

Weblinks [Bearbeiten]

 Wiktionary: Mailand – Bedeutungserklärungen, Wortherkunft, Synonyme, Übersetzungen und Grammatik
 Commons: Mailand – Bilder, Videos und Audiodateien
Von „http://de.wikipedia.org/wiki/Mailand“
Questo articolo è rilasciato sotto i termini della GNU Free Documentation License
Esso utilizza materiale tratto da http://ro.wikipedia.org/wiki/Milano
Cronologia/Autori: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Milano&action=history

Milano

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

 
Comune di Milano
Stema municipală
Ţara  Italia
Regiune Lombardia
Provincie Milano (MI)
Primar Letizia Moratti
   
Altitudine 120 m
Suprafaţă 182 km²
Populaţie  
 - Total 1.308.311
(la 31 decembrie 2004)
 - Densitate 6,988/km²
Fus Orar CET, UTC+1
Coordonate 45°28′N 09°10′E
Denumirea localnicilor Milanesi
Prefix telefonic 02
Cod poştal 20100
   
Patron Sf. Ambroziu
 - Ziua 7 decembrie
Sit web: www.comune.milano.it

Milano este principalul oraş din Italia de nord. Se află pe câmpiile Lombardiei, una dintre cele mai dezvoltate regiuni urbane ale Italiei. Milano este de asemenea recunoscut ca una din capitalele modei şi disign-ului, metropola Lombardiei fiind faimoasă prin casele de modă şi cochetele ei magazine, cum ar fi cele de pe via Montenapoleone sau din renumita Galleria Vittorio Emanuele II din Piazza Duomo (considerată a fi cel mai vechi shopping mall al lumii). Oraşul a găzduit World Exposition 1906 şi şi-a anunţat disponibilitatea de a fi gazda Universal Expo în 2015. Locuitorii din Milano sunt cunoscuţi sub numele de Milanesi sau, informal, Meneghini sau Ambrosiani.

Cuprins

[ascunde]

 

[modifică] Demografie

Municipalitatea (Comune di Milano) are aproximativ 1,3 milioane locuitori. Populaţia din zona urbană, care coincide cu Provincia Milano se ridică conform unei estimări din 2006 la 3,884,481 locuitori, în timp ce zona metropolitană însumează peste 7,4 milioane rezidenţi, constituind deci cea mai densă populaţie din Italia, deşi suprafaţa sa este relativ mică, nereprezentând decât a opta parte din cea a capitalei Roma. Acest fapt se datorează în principal unei dezvoltări vertiginoase a bogatei zone agricole Lombardia. Aglomeraţia urbană se centralizează în jurul oraşului Milano, extinzându-se totuşi şi în zonele limitrofe, inclusiv în unele din teritoriile Elveţiei - în sudul Cantonului Ticino, deşi aceasta nu implică nici un fel de unitate administrativă.

 

[modifică] Etimologie

Numele celtic dat de Isubri acestei aşezări nu este atestat, cunoscută fiind numai denumirea sa romană - Mediolanum. Milano (Milano în limba italiană), provine aşadar din denumirea în latină, mediolanum cu înţelesul de în mijlocul câmpului, de unde a fost preluat în limba româna arhaică sub forma deMediolan. Numele german al oraşului este Mailand, pe când în dialectul local din Lombardia vestică localităţii i s-a păstrat o denumire cu o pronunţie similară celei franceze - Milán.

 

[modifică] Istorie

 

[modifică] Evul Mediu

Oraşul a fost fondat de celţii din Italia de nord în jurul anului 400 î. Hr. fiind cucerit de către romani în jurul anului 222 î. Hr., care i-au dat numele de Mediolanum. După câteva secole de dominaţie romană Milano a fost declarat capitală a Apus de către Împăratul Diocleţian în anul 293 d.Hr. Diocleţian alege însă să rămână în capitala Imperiului Roman de răsărit Nicomedia, Maximinian fiind cel ce va prelua partea de apus a imperiului. Maximinian se dedică unei refaceri integrale a imaginii cetăţii, construid aici monumente şi palate impresionante cum ar fi: un mare circ (470x85 metri), termele Erculee, un complex de palate imperiale,etc. Prin Edictul de la Milano din 313 împăratul Constantin I a garantat libertatea religioasă creştinilor. Oraşul a fost cucerit de vizigoţi în 402, reşedinţa imperială fiind mutată la Ravenna. Cincizeci de ani mai târziu (452) hunii au atacat aşezarea, ca după aproape un veac în 539, oraşul să fie cucerit şi devastat de ostrogoţi în aşa-zisul Război gotic împotriva Bizaţului condus de Împăratul Justinian I. În 774 Milano făcea parte din Imperiul Franc ca ulterior să fie integrat Sfântului Imperiu Roman.

 

[modifică] Evul Mijlociu

În perioada evului mijlociu, Milano a prosperat ca centru comercial datorită controlului său asupra bogatelor câmpii ale celui mai lung râu al Italiei Po şi asupra rutelor alpine. În 1162 o parte importantă a oraşului a fost distrusă în timpul războiului de cucerire dus de Frederick I Barbarossa împotriva lombarzilor. După fondarea Ligii Lombarde în 1167 Milano a preluat conducerea acestei alianţe. Ca rezultat al independenţei câştigate de către oraşele lombarde prin Pacea de la Constance în 1183, Milano a devenit ducat.În timpul epidemiei de Ciumă în 1349 Milano a fost unul dintre puţinele locuri din Europa care nu a fost atins de această boală. În 1395, Gian Galeazzo Visconti devine duce de Milano. În 1450 , Milano trece sub autoritatea Casei de Sforza, care a făcut din Milano un oraş-lider al Renaşterii. Ducii din familiile Visconti şi Sforza au avut sub protecţia lor artişti ca Leonardo da Vinci şi Bramante ce au conturat renumele acestei metropole, dându-i o valenţă mondială.

 

[modifică] Perioade de dominaţie a oraşului

După încercarea de a cuceri restul Italiei de nord în secolul XV, Milano a fost cucerit de Franţa, şi apoi de Spania, la începutul secolului XVI în următoarele circumstanţe: regele francez Ludovic al XII-lea a ridicat mai întâi pretenţii asupra ducatului în 1492. În acel timp oraşul Milano era apărat de mercenari elveţieni. După victoria acestuia asupra Elveţiei în Bătălia de la Marignano, ducatul a fost promis regelui francez [[Francisc I]. Când Carol al V-lea de Habsburg l-a învins la rândul său pe Francisc I în Bătălia de la Pavia în 1525, nordul Italiei, inclusiv Milano, a trecut în posesia Casei de Habsburg. În 1556, Carol al V-lea a abdicat în favoarea fiului său Filip al II-lea şi a fratelui său Ferdinand I. Posesiile italiene ale lui Carol, inclusiv Milano, au trecut astfel în posesia lui Filip al II-lea şi liniei spaniole a familiei de Habsburg, în timp ce ramura austriacă a familiei, descendenţi ai lui Ferdinand, au domnit peste Sfântul Imperiu roman.

Cu toate acestea, în 1700 ramura spaniolă a casei de Habsburg s-a stins prin încetarea din viaţă a celui din urmă descendent al acesteia Carol al II-lea. Faptul a declanşat în 1701 Războiul de succesiune din Spania, care a condus la ocupaţia posesiunilor spaniole de către trupele franceze, tactică ce avea ca scop impunerea lui Filip de Anjou pe tronul Spaniei. În 1704, francezii au fost învinşi la Ramillies şi Turin şi forţaţi să cedeze nordul Italiei habsburgilor austrieci. În 1713, Tratatul de la Ultrecht a confirmat oficial suveranitatea Austriei asupra celor mai multe dintre posesiunile Spaniei, inclusiv asupra Lombardiei şi capitala acesteia Milano. Astfel în secolul XVIII Austria a înlocuit Spania în dominaţia asupra Milano-ului, însă după Revoluţia franceză şi Războaiele napoleonice oraşul va deveni unul dintre centrele cele mai importante ale naţionalismului italian, revendicând independanţa şi unificarea Italiei.

 

[modifică] Secolul XIX

Napoleon a cucerit Lombardia în 1796. El a fost încoronat "rege al Italiei în Domul din Milano şi oraşul a fost declarat capitala Republicii Crisalpine. Congresul de la Viena (1815)a înapoiat Lombardia, inclusiv Milano Austriei. În această perioadă, a devenit centrul operei lirice. Aici a scris Mozart trei dintre lucrările sale şi în doar câţiva ani La Scala a devenit teatru de referinţă în întreaga lume. Premiere ale unor compozitori de excepţie ca Verdi (care se odihneşte acum într-un preţios institut "Casa di Riposo per Musicisti", dăruit lui de către reprezentanţii acestui oraş), Bellini, Donizetti, Rossini au purtat numele acestei prestigioase instituţii peste hotarele Italiei. În 1848 însă milanezii se revoltă împotriva dominaţiei austriece, determinându-l pe Mareşalul Radetzky să se retragă temporar din oraş. În ciuda aşteptărilor , după ce a învins forţele italiene la 24 iulie la Custoza,Radetzky a reuşit să restabilească controlul austriac asupra oraşului Milano şi asupra nordului Italiei. În 1859 (după al doilea din Războaiele italiene de independenţă) dominaţia austriacă a fost înlăturată de către naţionaliştii italieni susţinuţi de Regatul Sardinia (care a fost rebotezat Regatul Italiei în 1861).Unificarea politică a Italiei a cimentat dominaţia comercială a oraşului Milano asupra nordului Italiei. Ea a condus deasemenea la construirea unei bogate reţele de căi ferate care a făcut din acest oraş un nod feroviar de o importanţă unică în zonă. O industrializare rapidă a făcut din regiunea aceasta un lider pe plan naţional. În acelaşi timp Milano domina sfera financiară a Italiei prin băncile sale, conturându-se şi pe acest plan drept centru de primă mărime. Dezvoltarea economică a oraşului a adus cu sine şi o creştere rapidă a populaţiei dublată de extinderea graniţelor sale la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX.

 

[modifică] Secolul al XX-lea

În 1919, Benito Mussolini a organizat Cămăşile Negre, care au format nucleul Mişcării Fasciste Italiane în Milano. În 1922 Mussolini şi-a început Marşul spre Roma din Milano. Din această cauză, Milano a suferit pagube inestimabile cauzate bombardării oraşului de către armatele engleze şi americane, în timpul celui de-al II-lea război mondial.

Între anii 1950 - 1960 mii de italieni, proveniţi mai ales din sudul Italiei, s-au mutat în Milano să-şi caute de lucru, ceea ce a condus la o dezvoltare rapidă a economiei şi la o creştere a populaţiei ce a atins cifra de vârf de 1,723,000 în 1971. Acest exces de populaţie va fi însă absorbit de suburbii şi de micile oraşe din împrejurimi între anii '70 - '80. Totuşi populaţia oraşului s-a stabilizat după această perioadă critică , consemnându-se chiar uşoare creşteri ale acesteia până în 2001.

 

[modifică] Climă

Milano este clasificat ca având o climă subtropicală umedă. În contrast cu cea mai mare parte din restul Italiei, care este faimoasă pentru blânda sa climă mediteraneeană, iernile milaneze sunt umide şi reci, în timp ce verile sale sunt foarte umede şi fierbinţi. Temperaturile medii sunt de -3/+6°C în ianuarie şi de +15/+28°C în iulie. Căderile de zăpadă sunt frecvente, uneori ajungând până la 40 cm pe an. Umiditatea este chiar ridicată de-a lungul întregului an şi căderile de precipitaţii anuale ating o medie de 1000 mm. Într-o imagine stereotipă, oraşul este adesea învăluit în ceaţa caracteristică bazinului râului Po, deşi îndepărtarea culturilor de orez de aici şi reducerea nivelului poluării a redus acest fenomen în ultimii ani.

 

[modifică] Turism

Datorită patrimoniului său cultural de mare valoare, Italia fiind ţara cu cele mai multe monumente intrate în patrimoniul universal din lume (43), Milano beneficiază din plin şi de această oportunitate fiind vizitat anual de mii de turişti. Alte puncte forte ale Italiei care o plasează pe o poziţie favorabilă în ceea ce priveşte competitivitatea sa pe plan turistic sunt igiena şi sănătatea, unde a fost clasată pe locul 5 în clasificarea TTCI şi infrastructura sa, pentru care ocupă locul al 8-lea. Totuşi competitivitatea turistică a Italiei suferă din cauza unor segmente mai puţin performante, cum ar fi regulile şi reglementările politice, unde ocupă un modest loc -70- în clasificarea TTCI din 2007, ceea ce o plasează sub nivelul celor mai multe state din Europa. Regulile şi reglementările respective impun restricţii foarte severe referitoare la dreptul de propietate al străinilor (unde Italia este plasată pe locul 103 din 120) şi restricţionează investiţia străină directă (101). Există de asemeni motive de îngrijorare în ceea ce priveşte siguranţa şi securitatea (53). În ce priveşte infrastructura transportului în comun, Italia este de asemeni modest plasată ,mai ales în ceea ce priveşte calitatea căilor ferate (49) şi a porturilor (77). De asemeni turismul nu constituie o prioritate pentru guvernarea actuală (calificată fiind pe locul 92 din acest punct de vedere).

Turnurile faimosului Dom din Milano

 

[modifică] Repere culturale şi obiective turistice

  • Domul din Milano, a doua biserică ca mărime din Italia şi a treia din întreaga lume, adăposteşte cea mai mare colecţie de statui de marmură de pe mapamond şi este încununată de chiar simbolul oraşului - Madunina (mica Madonă), ce ne priveşte din cel mai înalt punct al domului
  • Biserica „Santa Maria delle Grazie” (unde se află celebra fresca Cina cea de Taină a lui Leonardo da Vinci). Biserica şi Mănăstirea dominicană „Santa Maria delle Grazie” au fost înscrise în anul 1980 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.
  • Castelul Sforzesco
  • Biblioteca Ambroziană, ce conţine desene şi notiţe ale celebrului Leonardo Da Vinci, pe lângă multitudinea de alte manuscrise, note şi schiţe, ea constituind o arhivă de valoare inestimabilă pentru întreaga Europă

Milano este cel mai important oraş din lume în privinţa Operei lirice, cu faimosul său Teatro alla Scala (Teatrul La Scala).

 

[modifică] Religie

Cupola bisericii Santa Maria delle Grazie

Populaţia oraşului Milano ca de altfel întreaga populaţie a Italiei este majoritar romano-catolică. Alte religii practicate sunt budismul, iudaismul, islamismul şi protestantismul.

Ritul Ambrozian

Milano are propriul său rit catolic cunoscut sub numele de Rit Ambrozian (it: rito ambrosiano). El se îndepărtează puţin de ritul catolic tradiţional (cel Roman, practicat în toate celelalte regiuni din vest), variind în celebrarea liturghiei şi a mesei, ca şi în ceea ce priveşte calendarul. Ritul ambrozian mai este practicat şi în alte localităţi din Lombardia, precum şi în Elveţia şi cantonul Ticino.

 

[modifică] Economie

Milano este unul dintre centrele financiare şi comerciale de primă importanţă ale lumi . Oraşul este sediul Bursei Italiene (it:Borsa Italiana) "Piazza Affari".

Milano este de asemeni renumit prin compania de automobile Alfa Romeo localizată aici, pentru producţia de mătase, prin faptul că este unul dintre liderii mondiali în modă şi design. Alte firme de marcă, cum ar fi Motta, Alemagna, Pirelli, conturează la rândul lor imaginea economică a acestui oraş. Poziţia sa managerială în întreaga zonă - Lombardia -, fondată în anii 1950 - 1960, când baza industrială a metropolei s-a extins în întreaga vecinătate, îi asigură în continuare o poziţie de excepţie şi pe plan regional.

Fiera Milano - centru şi complex expoziţional, deschis în 2005 - confirmă încă o dată capacitatea economică notabilă a acestui oraş prin însăşi poziţionarea sa pe primul loc în lume.

 

[modifică] Tendinţe şi proiecte

În prezent Milano este definit printr-o arhitecură şi un design urban renaşcentist. Prin multe dintre proiectele actuale se urmăreşte reabilitarea zonelor industriale periferice, vizându-se cartiere întregi. Exemple ce ilustrează această tendinţă sunt: construcţiile anexe obiectivului Teatro alla Scala, CityLife proiectat în spaţiul alocat "bătrânei fiera", Librăria Europeană, noul cartier Santa Giulia şi Porta Nuova proiectată în zona "Garibaldi-Republica". În reconstrucţia noului Milano sunt angajaţi arhitecţi de renume ca Renzo Piano, Norman Foster, Zaha Hadid, Massimiliano Fuksas şi Daniel Libeskind. Aceste moderne siluete vor domina vestitul oraş cu "înălţimile" lui de altă dată - Domul şi Turnul Pirelli.

 

[modifică] Educaţie

Oraşul Milano se remarcă şi prin numărul mare de universităţi şi instituţii de învăţământ superior. În continuare sunt amintite câteva dintre acestea:


 

 

[modifică] Transport

 

[modifică] Aeroporturi

Milano are un aeroport internaţional (Aeroportul Internaţional Milano-Malpensa) (MXP), care se află în apropiere de Varese, Italia, de unde au loc zboruri şi spre aeroporturile din Bucureşti, Cluj-Napoca şi Timişoara. Aeroportul este situat în apropiere de oraşele industriale Busto Arsizio şi Gallarate. "Malpensa Express" face legătura între aeroport şi oraş (de la staţia Cadorna). Design-ul aeroportului Malpensa a fost realizat de reputatul Ettore Sottsass.

Mai există două aeroporturi deschise doar pentru traficul european: Aeroportul Linate (LIN), aflat în limitele actuale ale oraşului ( deservit de linia de autobuz 73 - de la staţia Babila), şi Aeroportul Internaţional Orio al Serio (BGY) în Bergamo.

 

[modifică] Metrouri, troleibuze şi autobuze

Tranvaiul clasic introdus la începutul secolului XX (1920) mai circulă încă şi astăzi pe străzile aglomerate ale metropolei păstrând acea imagine desuetă a unui oraş de altă dată.

Milano mai are trei linii de metrou (M1-de culoare roşie, M2-verde şi M3-galben) şi un sistem specific numit Milan Metro - "M", ce se deplasează peste 80 km . Mai există şi "Metrò S.Raffaele" ce leagă Spitalul San Raffaele de staţia Cascina Gobba. Extensii la liniile 1,2 şi 3, precum şi linia 5 sunt în construcţie şi se preconizează că vor fi terminate în prima jumătate a anului 2008. Proiectul vizează de asemeni realizarea într-o fază ulterioară a liniilor 4 şi 6.

Sistemul de tramvaie din Milano este de asemeni cotat ca fiind unul dintre cele mai extinse din lume, el având 20 de linii ce însumează o lungime de 286 km.

În acest oraş se poate circula şi cu troleibuzul. Există 4 linii, iar flota include zece troleibuze "Cristalis" prevăzute cu aer condiţionat.

În afara acestora metropola mai este deservită de un număr de 93 de autobuze, ce acoperă peste 1,070 km.

 

[modifică] Trenuri

Milano este al doilea nod de cale ferată al Italiei, şi cele cinci gări de primă importanţă ale oraşului sunt printre cele mai aglomerate din Italia. Prima cale ferată construită în Milan a fost Milano şi Monza, care a fost dată în folosinţă în 1840.

Linii de mare viteză sunt în construcţie în întreaga Italie. În Milano gările pentru TAV (Treni ad alta Velocità) vor fi la:

  • Milano Rogoredo
  • Milano Certosa şi Milano / Rho Fiera (pentru vest)
  • Milano Pioltello (pentru Veneţia şi Trieste)

 

[modifică] Seviciul de cale ferată metropolitan regional

Seviciul de cale ferată care deserveşte suburbiile "S" (similar celor din Franţa şi Germania) se compune momentan din opt linii suburbane, urmând să se construiască altele zece până în 2008. Ele conectează Milano la oraşe ca Como şi Varese. Serviciul de cale ferată regional ("R"), în schimb leagă oraşul de restul Lombardiei şi de reţeaua naţională. "Passante ferroviario" este un metrou ce deserveşte câteva linii "S", asemănându-se foarte mult celorlalte linii de metrou (cum de altfel este marcat şi pe hartă), numai că face conexiunea cu reţelele LeNord şi Trenitalia.

 

[modifică] Taxi

Milano este deservit de un serviciu privat de taxiuri, companiile obţinându-şi licenţa de la "Comune di Milano". Toate taxiurile sunt aici de culoare albă. Preţurile se stabilesc în funcţie de distanţa parcursă şi de timpul scurs. Deoarece numărul de licenţe acordate este foarte scăzut, preţurile sunt foarte mari (mult mai ridicate decât de exemplu în New York). De asemeni este dificil să găseşti un taxi la ore de vârf.

 

[modifică] Sport

  • Oraşul a găzduit pe lângă alte evenimente Cupa mondială FIFA în 1934 şi 1990, precum şi Campionatul European de Fotbal UEFA în 1980.

Fotbalul este cel mai popular sport în Milano şi aici se regăsesc două dintre cele mai faimoase echipe de fotbal din lume, AC Milan şi Internazionale Milano F.C.. Primul este cunoscut sub denumirea de "Milan"(accentul se pune pe prima silabă), iar cel din urmă sub cea de "Inter". Milano este singurul oraş din lume ale cărui echipe au câştigat atât Cupa Europeană cât şi Cupa Intercontinentală. Ambele echipe au jucat la Giuseppe Meazza - Stadionul San Siro (85,700). Mulţi dintre cei mai buni jucători italieni s-au născut în Milano, în regiunile învecinate, sau în Lombardia: Valentino Mazzola,Paolo Maldini, Giuseppe Meazza, Giacinto Facchetti, Luigi Riva, Gaetano Scirea, Giuseppe Bergomi, Walter Zenga, Antonio Cabrini, Roberto Donadoni, Gianluca Vialli, Silvio Piola, Giampero Boniperti, Gabriele Oriali, Giovanni Trapatoni şi Franco Baresi ca şi mulţi alţii.

  • Renumitul circuit de Formula 1 de la Monza,care se desfăşoară în suburbiile oraşului, este unul dintre cele mai vechi circuite de Formula 1 din lume. Capacitatea pentru circuitul F1 este în prezent de 137,000 spectatori, deşi în 1950 tribunele aveau o capacitate de peste 250,000 locuri. A găzduit un circuit F1 aproape în fiecare an de la deschidere, excepţie făcând anul 1980.
  • Olimpia Milano este o echipă de baschet milaneză de succes. Este cea mai importantă echipă italiană şi una dintre primele 5 în Europa. Olimpia a evoluat la Forum (capacitate 14,000 locuri).
  • Rhinos Milano American Football Club este cel mai vechi club de fotbal american din Milano şi a câştigat patru super-cupe italiene. Ei sunt unul dintre cele cinci cluburi fondatoare ale ligi fotbalului italian.
  • Amatori Rugby Milano a câştigat 18 campionate naţionale şi este cea mai reputată echipă de rugby italiană.
  • Diferite echipe de hockey pe ghiaţă din Milano au câştigat 30 de campionate naţionale. Vipers Milano a câştigat ultimele 5 campionate naţionale, Alpenliga şi mai multe Coppa Italia, şi sunt liderii sportului acesta în Italia. Ei joacă la stadionul Agora (capacitate 4,500 locuri) în timpul sezonului de hockey şi la Forum în extrasezon.

Milano şi Lombardia şi-au depus candidatura pentru Jocurile Olimpice de Vară din 2020 ("Milan-Lombardia 2020").

 

[modifică] Stadioane

  • San Siro-numai pentru fotbal; Milan şi Inter-85,700
  • Brianteo - atletism, fotbal-18,568
  • Ippodromo del Trotter - curse de cai-16,000
  • Ippodromo del Galoppo - curse de cai-15,000
  • Forum di Assago - baschet, hockey pe ghiaţă, voleibal, muzică-13,000-16,000
  • MazdaPalace - baschet, volei-13,500
  • PalaLido - baschet-5,000
  • Agorà - hockey pe ghiaţă - 4,000
  • Nuovo Giuranti - rugby - 4,000

Mai există şi alte stadioane şi spaţii multiutilizabile localizate în zona metropolitană, cel mai mare fiind Stadionul Monza Brianteo (18,000 de locuri), PalaDesio (10,000) şi Stadionul Geas (8,500).

 

[modifică] Comunicaţii şi Media

Milano este baza de operare pentru multe servicii şi societăţi de comunicaţii locale şi naţionale, cum ar fi ziare reviste, staţii de transmisie TV şi radio.

 

[modifică] Ziare

  • Libero
  • Milano Finanza
  • La Padania

 

[modifică] Reviste

  • La Settimana Enigmistica
  • Domus(arhitectură&design-lunar)

 

[modifică] Specialităţi culinare

Ca multe dintre oraşele Italiei, Milano şi împrejurimile sale au o artă culinară proprie. Arta culinară milaneză include cotoletta alla milanese (despre care unii spun c-ar proveni din Austria şi că n-ar fi altceva decât celebrul "Wienerschnitzel"/şniţel vienez). Tot din specificul acestei zone face parte şi cassoeula (un cotlet înăbuşit cu varză de Savoia şi sos de tomate), ossobuco (cotlet cu sos de tomate şi lămâie), risotto alla milanese ( o specialitate din carne de vită asezonată cu şofran şi cu vin alb ), busecca (cotlet cu sos de tomate şi fasole), şi brasato (cotlet de vită sau porc cu vin şi cartofi). În funcţie de sezon bucătăria milaneză mai include şi diferite produse de patiserie cum ar fi chiacchiere (desert dintr-un aluat de formă plată prăjit), tortelli (desert dintr-un aluat de formă sferică prăjit), colomba (prăjituri glazurate sub formă de porumbei-specialităţi pentru paşti), pane dei morti (prăjituri aromate cu scorţişoară preparate de Paştele Morţilor) şi panettone (specialităţi servite de Crăciun). Salame milanese este un salam tipic milanez foarte condimentat, adesea servit rece, în felii foarte subţiri. Cea mai bună brânză milaneză este gorgonzola.

 

[modifică] Vezi şi

 

[modifică] Legături externe

Adus de la http://ro.wikipedia.org/wiki/Milano
Thanks to http://www.world66.com/
*********************The content is published under a creative commons licence :
 http://creativecommons.org/licenses/by-sa/1.0 / ).
Milan Travel Guide
Edit This The best resource for sights, hotels, restaurants, bars, what to do and see
Milan-Filarete Tower and fountain

Milan-Filarete Tower and fountain

Dany55
Milan is the biggest city of North Italy. The powerhouse of the country and one of the most stylish cities of the planet.

But it is also a city with many important museums and wonderful monuments. See the Castello Sforzesco the Church of Santa Maria delle Grazie (which displays Leonardo’s Last Supper) the Brera Museum (Madonna and Child and Pieta by Bellini) and many other museums monuments and churches. Moreover, Milan is a lively city, with several pubs, discos and nightclubs. Being a fashion capital too, you might run into a top model or designer. The best chances are in the area around Brera (the artist zone) or the Navigli area. And if you have money to spend, just make a visit in via Montenapoleone and via della Spiga where you’ll find boutiques by Gucci, Ferragamo, Valentino, Armani, Ferre, Fendi and others. Look for other famous designer labels and items such as shoes, camelhair blankets and leather goods.

Near Milan are two must-sees (both can be visited in a day trip): the Carthusian Monastery of Pavia and the 12th-century Chiaravalle Abbey (founded by St. Bernard of Cistercian). Two hours outside of Milan in Pessione is the museum of the history of wine making which has a fine collection of wine-making equipment Imperial glass receptacles and Etruscan and Apuleian ceramics. and the man who made that

Part or or all of this text stems from the original article at: www.world66.com

__________Sights
Edit This
A view of the Catsello Sforzesco

A view of the Catsello Sforzesco

Giorgio Baresi
You thought Milan was only a commercial and industrial city for businessmen? Surprise! Here you can find so many interesting and wonderful masterpieces that it is hard to imagine! Just begin at the city centre, where the huge Duomo appears in all its magnificence. This is the Cathedral and the symbol of Milan, with its golden statue "La Madonnina", which is inside the heart of every inhabitant.

Then, you have the Galleria Vittorio Emanuele II, a covered and elegant gallery with restaurants and bookstores. If you enter it from Piazza del Duomo, you'll exit in Piazza della Scala where the world known Teatro alla Scala appears. This is the centre of lyric opera and it is not difficult to meet here important artists like Riccardo Muti, who is the conductor of the local orchestra.

You can make a tour in the nearby, from Via Manzoni to Via della Spiga and via Montenapoleone, the heart of the Fashion. When you arrive in the heart of Brera, the place of the artists, full of locals and pubs, visit the Pinacoteca. Along Via Manzoni there is also the Poldi Pezzoli, another very important museum of Milan.

Towards Piazza Sant'Ambrogio, one of the most fascinating places of the whole city, you can admire the Basilica di Sant'Ambrogio in Romanesque style, dedicated to the Saint patron of Milan. In the nearby there is the Catholic University, former monastery of the Abbey. From here you can begin a walking tour along Via San Vittore. On the left of the street, you'll find the Museo della Scienza e della Tecnica - Leonardo Da Vinci, an important museum which collects fundamental signs of the technological progress of humanity and which is dedicated to the genius of Leonardo.

Not far from here, there is the church of Santa Maria delle Grazie where you will find the art of Bramante. In the refectory, the famous Cenacolo (Last Supper) painted by Leonardo appears in all its magnificence. The restoration of this fresco has just finished after many years of hard work due to the fact that Leonardo experimented a new technique when he painted his masterpiece and this has created severe problems of conservation. The Last Supper is part of the Unesco World Heritage.

As you can see, the list of the sights not to miss in Milan seems endless. It is really difficult to list all of them, but certainly you cannot miss the Castello Sforzesco whose central tower (Torre del Filarete) dominates one of the most common and beautiful landscapes in Milan. The castle is situated in the Parco Sempione, opposite to the Arco della Pace dedicated to Napoleon. The construction of this castle was decided under the rule of the Visconti, but it is thanks to the Sforza family if the castle reached the grandiosity you can still admire today.

So, maybe the best way to get to know Milan is simply to make a walking tour and just look at all the beautiful buildings and sights you can find everywhere. Or simply take a public bus and look outside the window. Milan is there for you!

Contributors
March 24, 2005 change by giorgio
March 23, 2005 change by hollandtraveler
March 23, 2005 change by reen

[Add Sight]
Duomo (Cathedral)
Edit This
Duomo Cathedral
Duomo Cathedral
photo by: Adil Ibrahim Amin - adil_amin90@hotmail.com

The Milan Duomo is the world's largest Gothic cathedral and the city's symbol. Begun in 1386 and taking nearly five centuries to complete, the church is from the outside an incredible building, notable as much for its decoration as its size. The gloomy interior holds, among other objects, the golden statue "La Madonnina" which is the main attraction inside and as well in the heart of every inhabitant. Even a popular song has been dedicated to it! The Duomo is full of Gothic spires in white Candoglia marble whereas the interior is enormous and a bit intimidating. First service is more..
type: Churches and Cathedrals
World66 rating: [rate it]
address: Piazza del Duomo
openinghours: 10-4
zipcode: 62521
openings: 5-5
Church of San Satiro
Edit This

South of the cathedral piazza, you will see the famous church of San Satiro, a study in ingenuity, commissioned from Milan's foremost Renaissance architect, Bramante, in 1476. Originally the oratory of the adjacent 9th century church of San Satiro, Bramante tranformed it into a long-naved basilica by converting the long oblong oratory into the transept and adding a trompe l'oeil apse to the back wall. The original structure of San Satiro was derived from Armenian architecture. It was an imitation of the 7th century Armenian cathedral of Bagaran, known as St. John or Sourp more..
type: Churches and Cathedrals
World66 rating: [rate it]
address: Piazza del Duomo
Santa Maria delle Grazie
Edit This

In the church of Santa Maria delle Grazie you can admire the art of Bramante. In the refectory, the famous Cenacolo (Last Supper) painted by Leonardo appears in all its magnificence. The restoration of this fresco has just finished after many years of hard work due to the fact that Leonardo experimented a new technique when he painted his masterpiece and this has created severe problems of conservation. The Last Supper is part of the Unesco World Heritage.
type: Churches and Cathedrals
World66 rating: [rate it]
address: Tel. +39 02 89 42 11 46
openinghours: tue - fri from 9.00 - 21.00, sat from 9.00 - midnight, sun from 9.00 - 20.00
Branca Tower
Edit This

This tower, built in 1933, is 108.6 metres high. Designed by Gio Ponti. The observation deck can be reached by elevator (maximum of 5 persons). Entrance: EUR 3.00.

You can find this beautiful tower in the Parco Sempione.
Wed 10:30am-12.30pm and 4-6:30pm; Sat 10:30am-1pm, 3-6:30pm and 8:30pm-midnight; Sun 10.30am-2pm and 2:30-7pm.
type: Parks, Gardens and Zoos
World66 rating: [rate it]
tel: 02/3314120
openingHours: Wed 10:30am-12.30pm and 4-6:30pmSat 10:30am-1pm, 3-6:30pm and 8:30pm-midnight; Sun 10.30am-2pm and 2:30-7pm.
address: Viale Camoens
Castello Sforzesco
Edit This

A must see is the Castello Sforzesco whose central tower (Torre del Filarete) dominates one of the most common and beautiful landscapes in Milan. The castle is situated in the Parco Sempione, opposite to the Arco della Pace dedicated to Napoleon. The construction of this castle was decided under the rule of the Visconti family, but it is thanks to the Sforza family that the castle reached the grandiosity you can still admire today.
type: Castles
World66 rating: [rate it]
address: Via Pontaccio
Basilica di Sant'Ambrogio
Edit This

Towards Piazza Sant' Ambrogio, one of the most fascinating places of the whole city. Here you can admire the Basilica di Sant'Ambrogio in Romanesque style, dedicated to the Saint patron of Milan. In the nearby there is the Catholic University, former monastery of the Abbey.
type: Churches and Cathedrals
World66 rating: [rate it]

__________Tourist information:

Main office: Via Marconi 1, off Piazza Duomo (on the right looking at the Duomo)

Openings: Mon - Fri 8.30am - 8pm, Sat 9am - 1pm & 2 - 7pm, Sun 9am - 1pm

Branch office: Stazione Centrale

Phone codes:

The international code for italy is +39

The national area code for Milan is 02 (zero must be digited)

Post offices:

Via Cordusio 4, off Piazza Cordusio

Emergency:

National: 911

Police: 113

Carabinieri: 112

Fire brigade: 115

Ambulance: 118

Hospital:

24/7 casualty department at the Fatebenefratelli hospital, tel. 0263631

Contributors
June 16, 2005 change by claudio72

_________Getting There
Edit This
BY TRAIN:

Most international and long distance trains pull in at the monumental Stazione Centrale, northeast of the centre on Piazza Duca d'Aosta, on underground lines 2 and 3. These lines (MM) will led you downtown in ten minutes.

Other stations relevant for regional links are Garibaldi, Lambrate, Rogoredo (National Railways) and Cadorna (Ferrovie Nord Milano, local railway). All these are connected with subway network. An underground train link called "Passante Ferroviario" offers a suburban service to surroundings.

Trenitalia (National Railways): www.trenitalia.com
Ferrovie Nord Milano (trains to Como, Erba, Novara, Varese, Laveno, Malpensa Airport): www.ferrovienord.it

BY BUS:

International and long distance buses arrive and depart mainly from new bus station, located in front of Porta Garibaldi train station (metro line 2 station GARIBALDI or SBahn station GARIBALDI PASSANTE).

Attention: former "station" located in Piazza Castello, in front of the Castello Sforzesco, doesn't exist anymore since some years, but often on guides is still quoted.

BY AIR:

Milan has three airports: Linate, Malpensa and Orio al Serio.

Linate is the closer one, 7 km from city centre, and is the city airport. It's connected by urban bus 73 with downtown (ends near to metro station S.BABILA line 1. Ticket: 1€) and with the Stazione Centrale every 20 minutes (in the evening every 30 min) by private companies. Link: www.sea-aeroportimilano.it

The main intercontinental airport, Malpensa, is 50 km away towards Lago Maggiore. It's connected by some bus companies (about 5€) with the main train station or by express train to Cadorna Station (10€). Link: www.sea-aeroportimilano.it

Orio al Serio airport is located nearby Bergamo and it is mainly used by low-fares airlines. It is connected by bus mainly from Central train station (metro line 2 and 3) or Lambrate train station (metro line 2) for about 7€. Link: www.sacbo.it

USEFUL LINK

The website http://www.infopoint.it/trl_index.htm (unfortunately in italian only...) includes all REGIONAL links (both train companies, regional buses, boats, etc.). Long distance trains and buses aren't included.

Contributors
June 16, 2005 change by claudio72
July 04, 2005 change by berione

[Add Global transport mode]
Express Railway Link to Malpensa Airport
Edit This

The fastest and surest way (40 minutes) of getting to Milan City from the Malpensa Airport is the "Malpensa Express" Railway link between the Airport and the Milano Cadorna Train Station located in Piazzale Cadorna. From there you can take a taxi, a bus, the underground subway (Red Line 1 or Green Line 2), a tram and so on. One ticket is €11 or if you buy it on the train then it's €13.50. Children are less and return tickets are available.
type: By Rail
World66 rating: [rate it]
url: www.ferrovienord.it
Malpensa Airport
Edit This

This is the biggest airport of Milan. There are three Milan Airports so be sure you know which one you are landing at. Then there are two Terminals so make sure you know which Terminal you are landing at. Terminal 1 or Terminal 2. There is a free 24 hour shuttle bus that leaves every 20 minutes between the two Terminals.

If you have an early morning plane leaving Malpensa then be sure you get there two hours ahead of take-off time. Stay in a hotel 3 minutes nearby, the night before, and use their shuttle bus to the airport. Eliminate transportation more..
type: By Air
World66 rating: [rate it]
url: www.sea-aeroportimilano.it
Orio al Serio Airport (Bergamo)
Edit This

There is a third Airport which is considered a Milan Airport. It has three different names (or even more combinations of names): Milan Airport - Orio al Serio, Bergamo Airport, Orio al Serio Airport and so on. In any case its code is BGY just like the airport code of Malpensa Airport is MXP or Los Angeles International Airport is LAX.

The Orio al Serio Airport is located in the town of Orio al Serio which is right next to the town of Bergamo. It's very small so there is just one terminal. It's around 50 kilometres from Milan so it takes around 50 minutes to more..
type: By Rail
World66 rating: [rate it]
url: www.orioaeroporto.it
Trains
Edit This

Trenitalia is the name of the National Railway. The trains are one of the best ways to travel in Italy and a large number of people use this method of transport to get around for business, to get to school or University or for pleasure.

There is a fast train called Eurostar with first and second class. Then there is T-Biz which is Business Class. After that there are the Intercity Plus trains with first and second class and a restaurant or bar car. Following this is the Intercity train which is a basic service used mainly between two local cities. If more..
type: By Rail
World66 rating: [rate it]
url: www.trenitalia.it

________Museums
Edit This
Here are a few suggested museums in Milan.

Contributors
March 24, 2005 new by giorgio (1 point)

[Add Museum]
Museo del Duomo
Edit This

Situated in the Palazzo Reale next to the cathedral you will find here several masterpieces of art and craftworks, that still belong to the huge cathedral treasure. The exhibited objects (mass requisites, drawings, sculptures etc.) are like a window to religious life during the times, from the late Gothic age till today. For more information call the museum (Tel. 0039-02-860358 or fax 0039-02-72022419) or have a look at their WEBPAGE *Section:Getting Around

Public transports

The municipal transports company in Milan is called ATM and you can find more..
type: Museums
World66 rating: [rate it]
address: Piazza Duomo 14 - Palazzo Reale, I - 20122 Milano
openinghours: every day from 9.30 - 12.30 and from 15.00 - 18.00
Museo Poldi Pezzoli
Edit This

Founded in 1881 this museum is located in the heart of Milan in the former palazzo of Gian Giacomo Poldi Pezzoli, whose art collection formed the basis of the recent museum (Tel. 0039-02-794889, 796334 or fax 8690788). Here you will find antiquities and paintings, furniture and sculpture. Some of the most famous art objects are pieces by Piero della Francesca, Botticelli, Pollaiolo, Mantegna, Boltraffio, Fra Galgario, Ceruti, Guardi, Canaletto and Tiepolo.
type: Museums
World66 rating: [rate it]
address: Via Manzoni 12, I - 20121 Milano
openinghours: wed - sun from 10.00 to 18.00
Pinacoteca di Brera
Edit This

This extraordinary museum hosts more than 400 real masterpieces and documents of Lombardian and Italian paintings - from the 14th century till today. Watch for example the "Cristo Morto" by Mantegna, the "Pietà" by Giovanni Bellini, the "Sposalizio della Vergine" by Raffaello, the "Pala Montefeltro" by Piero della Francesca, the "Cristo alla Colonna" by Bramante , the "Ritrovamento del corpo di S. Marco" by Tintoretto or the most famous "Cena in Emaus" by Caravaggio.
type: Museums
World66 rating: [rate it]
address: Via Brera 28, I - 20121 Milano
openinghours: wed - sun from 8.30 to 19.30
Museo Nazionale della Scienza e dellaTecnologia
Edit This

Named after Leonardo da Vinci this technical museum exhibits about 40.000 sqm more than 15.000 objects of all technical interests: ships, aircrafts, cars, radios, early mechanic machines such as a calculating machine designed by Blaise Pascal or early sound and musical machines. For more information call Tel. 0039-02-485551 or fax 0039-02-48010016
type: Museums
World66 rating: [rate it]
address: Via San Vittore 21, I - 20123 Milano
openinghours: wed - fri from 9.30 to 17.00. Sat & sun from 9.30 to 18.30
url: www.museoscienza.org

_______Nightlife and Entertainment
Edit This
When it comes to nightlife Milan, it is really thrilling. No matter if you prefer a cosy pub, a trendy Clubs & Dancing, a theatres play or watching a good movie. Famous and popular is also the "Musica in Metro" programma, a series of summer concerts performed by local music students dressed in their black-tie best in subway stations.

World famous "La Scala" is of course always worth a visit, but good tickets are usually sold out long before a tourist even arrives in Milan. The opera traditionally opens its season on december 7th and performances continue through early june. The summer season during june and september (the Scala is closed for the month of mid-july through august) offers recitals, operas and concerts as well as some ballet.

Regarding cinemas there is a large choice of theatres. Some houses such as the "Angelicum" or the "Anteo" specialize in showing films in their original language. Between late june and late august, the "Cinema nel parco" festival offers outdoor showings of recent films.

The main Bars & Pubs areas are the "Navigli" and "Porta Ticinese" district, alive with clubs, beer halls and sandwich bars. Another attracting quarter is the Brera district, a bit more safe and clean with art galleries, small clubs and restaurants.
Display all
or display just:
Bars & Pubs
Casinos Clubs & Dancing
Clubs and dancing Theatres

Show best rated on top | Show in alphabetical order

[Add Entertainment place]
kookabar
Edit This

The kookabar is a australian owned and run bar near porta romana,it is a trusted haven for ex patriots with a garden style cocktail bar and a under ground sports bar,billiards,darts, sky tv coverage of all major sporting events,tel. 0254122507, http://www.kookabar.net
type: Bars & Pubs
World66 rating: [rate it]
email: info@kookabar.net
address: piazzale libia 3 milano
tel: 0254122507
ClosingTime: 2.00am
closingtime: 2.00am
url: www.kookabar.net
zipcode: 20135
Milano - Locali e spettacoli
Edit This

Lots of informations about entertainment and nightlife in Milano
type: Clubs and dancing
World66 rating: [rate it]
url: www.nottidaleon.it
Alcatraz
Edit This

One of the largest discoes of Milan. On Fridays, you can listen to the greatest hits of the 70s, 80s and 90s. On Saturdays, the dominating music is Rock.
type: Casinos
World66 rating: [rate it]
address: Via Valtellina 25
url: www.alcatrazmilano.com
Hollywood
Edit This

One of the discoes chosen by the top models during their presence in Milan for the Fashion events.
type: Casinos
World66 rating: [rate it]
address: Corso Como 15
Magazzini Generali
Edit This

Another very famous dancing not to miss in your musical tour of Milan. See as well their WEBPAGE
type: Clubs and dancing
World66 rating: [rate it]
address: Via Pietrasanta 14
El Brellin
Edit This

One of the many nice bars in the Navigli district.
type: Casinos
World66 rating: [rate it]
email: closed Sun
address: Vicolo Lavandai at Alzaia Naviglio Grande
tel: 02/5810-1351
Teatro alla Scala
Edit This

La Scala is one of the most famous lyrical theatres in the world. The local orchestra is directed by Riccardo Muti. The Scala season begins each year on 7th December, Sant'Ambrogio's day, patronal holiday of Milan.

type: Theatres
World66 rating: [rate it]
url: www.lascala.milano.it
Propaganda
Edit This

Each Saturday night the local Radio 105 Classics is present here with its deejays and you can dance to the most famous music of the 70s and 80s.
type: Clubs & Dancing
World66 rating: [rate it]
address: Via Castelbarco 11
Nordest Cafe
Edit This

An elegant bar featuring jazz concerts Wednesday and Thursday nights and classical music on Fridays.
type: Bars & Pubs
World66 rating: [rate it]
address: Via P. Borsieri 35
openinghours: closed Sat.
tel: 02/6900-1900
Orient Express
Edit This

Cosy bar, where it is also possible to get a bite to eat and listen to live music.
type: Bars & Pubs
World66 rating: [rate it]
address: Via Fiori Chiari 8
tel: 02/805-6227
Tunnel
Edit This

Latin american music.
type: Clubs and dancing
World66 rating: [rate it]
address: Via Sammartini
Bar Magenta
Edit This

Extremely trendy and usually packed with a young crowd.
type: Bars & Pubs
World66 rating: [rate it]
address: Via Carducci 13
Teatro Nazionale
Edit This

Located in Piazza Piemonte, near via Marghera (a street famous for its ice cream shops and pizzerias), this is one of the largest theatres in Milan. In its programme, there are plays of many different genres, from musicals to gospel representations to more classical plays.
type: Theatres
World66 rating: [rate it]
Capolinea
Edit This

Long established jazz venue and lice music club that hosts top-notch performers. Ori López:
type: Bars & Pubs
World66 rating: [rate it]
address: Via Lodovico Il Moro 119
Scimmie
Edit This

Popular stage, small and buzzy and mainly hosting jazz.
type: Bars & Pubs
World66 rating: [rate it]
address: Via Ascanio Sforza 49
Teatro Smeraldo
Edit This

Located near the characteristic Brera area, this theatre includes often in its programme Musicals and concerts of very famous singers.
type: Theatres
World66 rating: [rate it]
url: www.smeraldo.iol.it
Teatro Nuovo
Edit This

Situated in Piazza San Babila, in the city centre, this theatre promotes musicals and sparkling comedies.
type: Theatres
World66 rating: [rate it]
Teatro Carcano
Edit This

It is located in Corso di Porta Romana and presents always a diversified and rich programme.
type: Theatres
World66 rating: [rate it]
Piccolo Teatro
Edit This

This theatre is strictly connected to the person of Giorgio Strehler who wanted it and worked for its greatness. It consists in the older Piccolo Teatro in via Rovello (city centre), and in the Nuovo Piccolo Teatro (near Brera area) finally finished after many years of construction. Moreover, in the nearby there is also the Piccolo Teatro Studio. This theatre promotes festivals and researches.
type: Theatres
World66 rating: [rate it]
Questo articolo è rilasciato sotto i termini della GNU Free Documentation License
Esso utilizza materiale tratto da http://fr.wikipedia.org/wiki/Milan
Cronologia/Autori: http://fr.wikipedia.org/w/index.php?title=Milan&action=history

Milan

Un article de Wikipédia, l'encyclopédie libre.

 
Pour les articles homonymes, voir Milan (homonymie) et Milano (homonymie).
Milan
Nom italien Milano
Pays Italie Italie
Région Lombardie 
Province  Milan 
code ISTAT 015146
code postal 20100
Préfixe tel 02
Coordonnées 45° 28′ Nord
         9° 10′ Est / 45.467, 9.167
Altitude 120 m
Superficie 182 km²
Population 1 303 437 hab. - (31-12-2006)
Densité 7 161 7 hab./km²
Code cadastral F205
Gentilé milanesi ou meneghini, en français les Milanais
Saint patron Saint Ambroise
Fête patronale 7 décembre
Localisation
Site officiel 

Milan (en italien, Milano, du latin Mediolanum, en Lombard Milan [mi'lã:], comme en français) se situe au nord de l'Italie. Capitale de la région de Lombardie, au centre de la plaine du Pô, la ville compte 1,3 million d'habitants, et forme la plus grande agglomération du pays (4 millions d'habitants). Avec ses 7,5 millions d'habitants, l'aire urbaine de Milan est la cinquième d'Europe, après Moscou, Paris, Londres et Istanbul. Elle est le siège de la bourse italienne et représente un grand pôle d'attraction pour les sièges administratifs de diverses multinationales. Ainsi, Milan est une ville mondiale (au même titre que Chicago, Francfort, Singapour, Los Angeles et Hong Kong[1]). Centre industriel, commercial, financier et universitaire, elle est considérée comme la principale ville du nord de l'Italie et comme la capitale économique du pays.

Sommaire

[masquer]

 

Géographie [modifier]

La ville est implantée dans une zone de plaine, dans la partie occidentale de la Lombardie. Elle est située en plein milieu d'une zone marécageuse (La "Bassa") et est installée sur une avancée de terre sèche. La métropole est irriguée par de petites rivières, le Lambro, l'Olona, le Seveso, et par plusieurs canaux, Naviglio Grande, Naviglio Pavese, Martesana. Elle se trouve à 25 km à l'est du Tessin, à 25 km à l'ouest de l'Adda, à 35 km au nord du Pô et à 50 km au sud du lac de Côme et de la frontière suisse.

Milan est au carrefour de plusieurs voies de communication d'importance régionale, nationale et internationale : elle est reliée à Turin, à Gênes, à l'axe de l'Émilie-Romagne, à l'axe Brescia-Vénétie, à Bergame et aux vallées Orobiques, aux traversées alpines de la Valteline (Val Venosta, Engadine et haute vallée du Rhin), au Tessin (San Bernardino, Lucomagno et col du Saint-Gothard), au col du Simplon. Cette position, associée à la fertilité de son territoire, est le principal facteur qui explique son histoire et son rôle tant à l'égard de la nation italienne que des pays transalpins.

 

Climat [modifier]

Le climat de Milan est continental du même type que sur la plaine hongroise avec des différences saisonnières très marquées: étés chauds et humides et des hivers froids et potentiellement neigeux. Des épaisses couches de brouillard peuvent recouvrir la ville et ses alentours. La pluie est présente toute l'année mais est particulièrement marquée lors des orages d'été.

Les temperatures moyennes sont:

  janvier février mars avril mai juin juillet aout septembre octobre novembre décembre
minimales (°C) -2 -1 3 7 10 14 17 17 14 9 4 0
maximales (°C) 4 5 8 14 20 24 27 28 24 19 10 5

 

Histoire [modifier]

Article détaillé : Fondation de Milan.

Milan est créée par les Celtes, les Insubres, une tribu probablement autochtone qui faisait partie à l'époque préhistorique de la culture de Golasecca. D'après Tite-Live, la ville aurait été fondée par des Gaulois Bituriges emmenés par Bellovesos, neveu du roi mythique Ambigatos.

Après avoir été la plus importante ville des Gaulois Insubres, Milan est conquise en -222 par les Romains, à la suite d'un âpre siège des consuls romains Gnæus Cornelius Scipio Calvus et Marcus Claudius Marcellus. La conquête est contrariée par l'arrivée d'Hannibal à laquelle la population locale doit s'allier. C'est seulement dans les premières années du IIe siècle av. J.-C. que les Insubres et les Boïens sont assujetis à la domination romaine.

Arc de la Paix en Parco Sempione
Castello Sforzesco

Les Romains nous ont transmis le nom de la ville comme Mediolanum (« au milieu de la plaine »), probablement adaptation d'un toponyme celtique. La légende raconte qu'à l'arrivée des Romains, les Insubres prélevèrent les enseignes dorées placées dans le temple de Minerve, pour les emporter en lieu sûr, en montagne.

L'importance militaire, politique et économique permet à la cité de recevoir le titre de municipalité puis de colonie imperiale avant de devenir le chef-lieu de la province d'Aemilia et Liguria.

Le Dôme de Milan

En 286, l'empereur Dioclétien divise l'Empire en deux parties ; la capitale de l'Occident est déplacée à Milan, celle d'Orient à Nicomédie. Maximien édifie un grand cirque (ou hippodrome, 470 x 85m), les « thermae erculee » (bains). Depuis le Ier siècle Milan possède un grand amphithéâtre (155 x 125 m), le troisième du monde antique, après le Colisée de Rome et celui de Capoue. Officiellement, la cour impériale reste à Milan jusqu'en 402, quand Ravenne devient la nouvelle capitale de l'Empire d'Occident.

L'empereur Constantin Ier y promulgue l'édit de Milan (313) qui légalise le culte chrétien.

Avec Saint Ambroise Milan devient un des centres les plus importants du christianisme. L'empereur Théodose Ier est obligé à la pénitence, la tête couverte de cendre, en dehors de l'église. Suite à cette humilitiation, Théodose prendra des mesures contre les païens.

Au Moyen Âge et à l'époque moderne, Milan est la capitale d'un duché tenu d'abord par la famille Visconti. Sa dynastie tient la ville de 1263 jusqu'en 1447, puis elle céde la place à la famille Sforza après le bref intermède de gouvernement populaire de la République ambrosienne (1447-1450).

Les rois de France (Valois-Orléans) revendiquant des droits dynastiques sur le duché de Milan participent aux guerres d'Italie à la Renaissance. La ville passe alors aux mains des Espagnols de Charles Quint en 1535, puis est conquise par les Autrichiens en 1713 avant de faire partie de la République cisalpine sous Napoléon Bonaparte. En 1859, le roi de Sardaigne, qui deviendra par la suite roi d'Italie, s'empare du Milanais.

Milan est également siège épiscopal. Furent évêques de Milan :

Via Dante
Image:.1137682987 f0c3f1a059.jpg
Via MonteNapoleone

 

Chronologie [modifier]

 

Emblème de la ville [modifier]

Blason de la ville de Milan

Les armes de la Commune de Milan sont constituées d'un blason blanc ou argent, superposé d’une croix rouge ; le blason est surmonté d'une couronne noire ou or. Le tout bordé d'une branche de laurier, lié par un ruban tricolore.

Le symbole naît au début du XI siècle de la fusion de l'enseigne de la noblesse, de couleur rouge, avec celle du peuple, de couleur blanche.

En mars 1167, avec le serment de Pontida, se constitua entre les principales villes du nord de l’Italie la Ligue Lombarde, dans le but de combattre l’empereur Frédéric Barberousse et conquérir l'indépendance. La Ligue adopta comme symbole l'emblème de Milan. En 1176, à la triomphale Bataille de Legnano, l'emblème fut hissée sur le "carroccio".

De cet instant l'emblème milanais devint symbole d'autorité et autonomie, et beaucoup de villes du Nord Italie l'adoptèrent.

 

Autres symboles de Milan [modifier]

La Vouivre (Biscione en italien), un des symboles de la cité de Milan
  • Le premier symbole de la ville est un animal lié à l'étymologie du nom Mediolanum et à l'histoire de la fondation de la ville : la « laie semi-poilue » ( medio lanum).

La légende de la fondation de Milan veut que le Celte Bellovesos décida de construire une ville à l’endroit où il trouva l'animal magique que la déesse Belisama lui révéla dans un rêve. La sculpture de cette « laie semi-poilue » se trouve sur un bas-relief du Palazzo della Ragione (dans l’antiquité, bâtiment de l’administration publique sur la place marchande de Milan).

  • Un biscione (la bissa en milanais, traduction de vipère ou serpent, équivalent de la vouivre), qui dévore un enfant ou un homme, est le symbole de la maison Visconti, et par conséquent celui de la ville de Milan. C’est le symbole de la puissance et de éternité de la lignée, mais il est aussi le symbole du mal, et pour cette raison il n’est jamais choisi en héraldique.

Ce symbole a été inséré dans le logo de l’Alfa Romeo, en outre "la vipère" est un des symboles de l’Inter Milan, célèbre équipe de football. En 1978, ce symbole, avec une fleur dans sa bouche, est devenu l’emblème de la société Fininvest de Silvio Berlusconi.

 

 

Lieux et monuments [modifier]

La Cène
Galerie Vittorio Emanuele II

 

Transports [modifier]

 

Aéroports [modifier]

Milan est desservi par trois aéroports (code générique AITA : MIL), situés dans l'agglomération du Grande Milano.

l'aéroport international de Malpensa (MXP), qui est situé dans la province de Varèse, est le plus grand aéroport de de la ville. Il est relié au centre ville par une navette ferroviaire, le Malpensa Express, et par diverses lignes de bus. Il est le deuxième aéroport d'Italie après l'Aéroport Léonard-de-Vinci de Rome Fiumicino.

L'aéroport de Linate (LIN), plus proche, est réservé aux lignes intérieures ou européennes et aux compagnies à bas prix. Il se trouve à l'est de la ville et est desservi par la ligne de bus n° 73.

Enfin, à Bergame, se trouve l'Aéroport de Bergame-Orio al Serio (BGY), international, il est utilisé principalement par les vols charters, le fret et certains services à bas prix.

Globalement, les trois aéroports de Lombardie gèrent un trafic annuel de 34 millions de passagers environ, et constituent le plus important système aéroportuaire d'Italie (C'est dans cette région que se concentre la plus grande part du trafic aérien italien).

 

Métro [modifier]

Le métro milanais comprend trois lignes : M1, rossa (rouge), M2, verde (verte) et M3, gialla (jaune).

Le réseau est géré par l'ATM et se distingue par son logo « M » blanc sur fond rouge. Il s'étend sur plus de 80 km. De la station de Cascina Gobba (M2), part en outre une ligne de métro automatique qui la relie à l'hôpital universitaire voisin San Raffaele (métro San Raffaele)

L'extension du réseau est en cours ou programmée : prolongement en cours de la ligne M3 sur 15 km environ et 10 nouvelles stations ; construction de la nouvelle ligne M5, qui devrait entrer en service en 2008 ; les lignes M4 (liaison directe avec l'aéroport de Linate) et M6 sont en cours d'étude.

Tramway à Milan

 

Tramways [modifier]

Les tramways font partie du paysage milanais. Ils se partagent, avec les voitures, la chaussée. C'est l'un des réseaux de tramways les plus étendus du monde avec 287 km de voies qui desservent l'ensemble du Grand Milan.

 

Chemins de fer urbains et suburbains [modifier]

Le « Service ferroviaire suburbain » (lignes « S »), composé globalement de huit lignes suburbaines (10 à partir de 2008), dessert une grande partie de l'aire métropolitaine milanaise (le Grand Milan), et d'autres centres voisins importants (Saronno, Varèse, Côme, Novare, etc.). Ces lignes, qui constituent un réseau express régional, sont exploitées conjointement par Trenitalia et les Ferrovie Nord Milano. Les 8 lignes S sont cadencées au mininum à la demi-heure, de 6h du matin à 0h30, tous les jours de l'année. Les trains passent chaque heure aux mêmes minutes (horaire cadencé) et desservent toutes les stations de la ligne. À Milan, on l'emprunte avec un billet urbain.

Après l'achèvement du Passante ferroviario, ligne traversant Milan et intégrée au réseau « S », est en cours d'étude une seconde transversale Passante qui traversera la ville à l'ouest..

Le « Service ferroviaire régional (lignes « R ») relie Milan au reste de la Lombardie et au réseau ferroviaire national.

Les trois réseaux de transport sont bien distincts et reconnaissables de l'extérieur des stations et aux arrêts grâce à des pannonceaux lumineux indiquant M, S ou R, facilitant ainsi les correspondances entre les systèmes.

 

La Milan du futur [modifier]

Le projet pour le quartier Fiera (CityLife)

Aujourd'hui, la ville connaît un profond revirement du point du vue architectural, avec d'une part des opérations de requalification urbaine de vastes quartiers, et d'autre part de grands chantiers qui cherchent, à travers une architecture ambitieuse, à exprimer la vitalité économique de Milan.

C'est le cas de la nouvelle "fiera di Milano", la rénovation du théâtre de la Scala, du projet Citylife qui comprendra trois gratte-ciel de hauteurs comprises entre 170 et 218 mètres, la bibliothèque européenne, le quartier S.Giulia, la "città della moda" qui culminera au plus haut à 220 mètres de haut, le gratte-ciel du futur siège de la région Lombardie (163 m), les deux gratte-ciel Vaserine qui atteindront 140 et 150 mètres, les immeubles "ex-Falck" de Sesto S.Giovanni (110 m), un projet de gratte-ciel à plus de 215 mètres, un autre d'hôtel de ville de 150 mètres de haut et un dernier projet nommé Famagosta (150 m).

Tous ces projets vont profondément modifier la "skyline" (vue d'ensemble) de la métropole milanaise, qui ne sera plus dominée par "Il Duomo", ni par la très ancienne silhouette du gratte-ciel Pirelli (127 m) ou l'intriguante "Torre Velasca" qui date des années 1950 (106 m), mais par de nouvelles constructions d'immeubles de grande hauteur qui rivaliseront à l'échelle européenne avec ceux de quartiers comme La Défense à Paris ou la City à Londres.

 

Culture [modifier]

Le Teatro alla Scala

Léonard de Vinci a peint à Milan, en particulier son célèbre tableau La Cène. D'autres peintres célèbres y ont exercé leur art comme Le Caravage.

Pendant la domination autrichienne, la ville voit se développer de nombreuses écoles artistiques, ainsi que son ballet et son théâtre lyrique : le Teatro regio ducale. Trois opéras de Mozart ont été créés dans ce théâtre : Mitridate, re di Ponto (1770), Ascanio in Alba (1771) et Lucio Silla (1772). Mozart a failli devenir le compositeur officiel de la cour ducale, mais l'impératrice Marie-Thérèse le refusa car Mozart était considéré comme un compositeur « vagabond ».

Pendant le siècle suivant, avec la Scala, le teatro alla Canobbiana, le Carcano et d'autres théâtres, Milan devient un des centres majeurs de l'opéra lyrique en Europe. Elle accueille des compositeurs étrangers, de langue allemande (Mozart, Simon Mayr ou Giacomo Meyerbeer), napolitains (Saverio Mercadante, Niccolò Vito Piccinni...) mais aussi d'autres états italiens (Vincenzo Bellini, Gioachino Rossini, Gaetano Donizetti, Giuseppe Verdi). Les premiers opéras de Verdi (Oberto, Conte di San Bonifacio et Nabucco) comme ses derniers chefs-d'œuvres (Otello et Falstaff) sont créés à la Scala. Le maestro est inhumé aux côtés de son épouse la soprano Giuseppina Strepponi dans l'oratoire de la casa di riposo per musicisti, la maison de retraite pour les musiciens qu'il a fondée à Milan.

Au cours du XXe siècle, d'importantes institutions théâtrales voient le jour, comme le Piccolo teatro animé par Giorgio Strehler, Paolo Grassi et la Comune fondé par Dario Fo (Prix Nobel de littérature) et Franca Rame.

Milan est aussi la ville de naissance de la RAI (radio télévision italienne) aujourd'hui installée à Rome. À Milan sont nées d'autres chaînes plus récentes comme Mediaset (Canale 5, Italia 1, Rete 4).

 

Religion [modifier]

Milan conserve un rite catholique particulier, le rite ambrosien (rito ambrosiano). Les cérémonies religieuses sont donc un peu différentes de celles des autres régions de l'Europe. Il y a aussi quelques différences dans le calendrier (par exemple, le carnaval de Milan a quelques jours de retard sur ceux du reste du monde).

La différence la plus importante, c'est la présence du chant ambrosien, en lieu et place du chant grégorien, méconnu et jamais utilisé à Milan. Pour la conservation de ce chant (plus ancien que le grégorien) il y a, à Milan, un institut, le PIAMS. Le rite ambrosien est en usage dans les paroisses de Milan, quelques paroisses de Bergame, Côme, Crémone et aussi en Suisse.

 

Sport [modifier]

Inter
Milan

Le sport principal est bien sûr le football qui occupe une grande place dans le cœur des Italiens, et encore plus dans ceux des Milanais, du fait des deux grands clubs installés dans la ville que sont l'FC Internazionale, connu en France comme Inter de Milan (Nerazzuri) et le Milan AC (Rossoneri). En Italie les deux équipes sont toujours appelées seulement "Milan" et "Inter".

D'ailleurs, les deux équipes jouent dans le même endroit, le fameux stade San Siro, théâtre des plus grands matchs du championnat italien et des coupes européennes. Les derbys sont toujours très chauds, mais "i cugini" (les cousins) se respectent.

 

Cuisine et gastronomie [modifier]

Les restaurants sont surtout concentrés dans le centre historique, et les quartiers de Brera '. En général, dans le centre historique et à Brera, on trouve des restaurants plus sophistiqués et élégants, et aux Navigli, des restaurants plus rustiques, comme les trattorie et osterie. On trouve aussi de nombreux restaurants ethniques qui sont une alternative à la cuisine traditionnelle. À Milan, on mange bien, mais le prix d'un repas est un peu élevé.

Les plats typiques de la cuisine milanaise sont :

 

Personnalités [modifier]

 

Personnalités nées à Milan [modifier]

Article connexe : Catégorie:Naissance à Milan.

 

Personnalités liées à Milan [modifier]

 

Blasonnement [modifier]

D'argent à la croix de gueules.

 

Administration [modifier]

Liste des maires (sindaci) successifs
Période Identité Parti Qualité
20 juin 1993 - 11 mai 1997 Marco Formentini Ligue du Nord -
11 mai 1997 - 14 mai 2001 Gabriele Albertini Forza Italia -
14 mai 2001 - 30 mai 2006 Gabriele Albertini Forza Italia -
30 mai 2006 Letizia Moratti Peuple de la liberté -
Toutes les données ne nous sont pas encore connues.


 

 

Zones de Milan [modifier]

Quartiers de Milan

 

Communes limitrophes [modifier]

Arese, Assago, Baranzate, Corsico, Peschiera Borromeo, Rho, Sesto San Giovanni, Cormano, Cologno Monzese, Bresso, Novate Milanese, Vimodrone, Pero, Segrate, Settimo Milanese, Cusago, Cesano Boscone, Trezzano sul Naviglio, San Donato Milanese, Buccinasco, Rozzano, Opera

 

Évolution démographique [modifier]

 

Jumelages [modifier]

 

Voir aussi [modifier]

 

Notes et références [modifier]

  1. ↑ Etabli par "THE GAWC INVENTORY OF WORLD CITIES"
  2. ↑ Bati Actu [archive]

 

Articles connexes [modifier]

Wikimedia Commons propose des documents multimédia libres sur Milan.

 

Liens externes [modifier]

 
Ce document provient de « http://fr.wikipedia.org/wiki/Milan ».
Questo articolo è rilasciato sotto i termini della GNU Free Documentation License
Esso utilizza materiale tratto da  http://es.wikipedia.org/wiki/Mil%C3%A1n
Cronologia/Autori: http://es.wikipedia.org/w/index.php?title=Mil%C3%A1n&action=history

Milán

De Wikipedia, la enciclopedia libre

 
Milano
País Bandera de Italia Italia
• Región  Lombardía
• Provincia Milán
Código ISTAT 015146
Cód. catastral F205
Ubicación 45°28′0″N 9°10′0″E / 45.46667, 9.16667
• Altitud 120 msnm
Superficie 182 km²    
Fracciones Ninguna
Municipios limítrofes Arese, Assago, Baranzate, Corsico, Peschiera Borromeo, Rho, Sesto San Giovanni, Cormano, Cologno Monzese, Bresso, Novate Milanese, Vimodrone, Pero, Segrate, Settimo Milanese, Cusago, Cesano Boscone, Trezzano sul Naviglio, San Donato Milanese, Buccinasco, Rozzano, Opera
Población 1.308.735 hab. (31-12-04)
• Densidad 6.988 hab./km²    
Gentilicio milanés, -esa (it. milanese, meneghino; lmo. milanés, meneghìn)
Código postal 20100
Pref. telefónico 02
Fiestas mayores 7 de diciembre y 4 de noviembre
Patrón San Ambrosio y San Carlos Borromeo
Sitio web Página web oficial
Catedral de Milán.
La La Última Cena de Leonardo Da Vinci que se encuentra ubicado en la iglesia de Santa Maria delle Grazie, Milán.
Los antiguos tranvías de Milán datan de 1924 y todavía dan servicio diario a turistas y locales.

Milán (en italiano Milano y en lombardo Milán) es la principal ciudad de la Italia septentrional.

Es la capital de la provincia de Milán y de la región de Lombardía. Se encuentra ubicada en las llanuras de Lombardía, una de las regiones más desarrolladas de Italia.

Contenido

[ocultar]

 

Historia [editar]

 

Antigüedad [editar]

Milán fue fundada por los celtas del norte italiano alrededor del año 600 a. C. y fue luego conquistada por los romanos alrededor del año 222 a. C., quienes le dieron el nombre de Mediolanum.

En el siglo IV, en tiempos del obispo Ambrosio de Milán y el emperador Teodosio I, la ciudad se convirtió en capital del Imperio Romano de Occidente durante un breve período. En 450 la ciudad fue saqueada por los hunos.

 

Edad Media [editar]

Tras la caída del Imperio Romano de Occidente Milán, al igual que el resto de Italia, fue ocupada por hérulos y ostrogodos. La región en torno a Milán tuvo una de las principales concentraciones de asentamientos ostrogodos en Italia.[1] En 539, durante las Guerras Góticas entre bizantinos y ostrogodos, el jefe ostrogodo Uraia saqueó la ciudad, exterminando y esclavizando a su población, y arrasando completamente sus murallas.

Fue finalmente tomada por el general bizantino Narsés, quien la reconstruyó sin lograr devolverle su antiguo esplendor.[2] En el 569, la ciudad fue conquistada por los lombardos,[3] quienes la mantuvieron hasta 774, cuando pasó a manos de Carlomagno.

A finales de siglo VIII, Milán logró recuperar su antigua prosperidad. En estos momentos la ciudad era gobernada por arzobispos, que más tarde fueron perdiendo el poder en beneficio de la nobleza. De la mano de éstos la ciudad se volvió próspera e importante en el siglo XI. En 1162 fue arrasada por Federico I Barbarroja, aunque se recuperó y venció a éste en 1176 en Legnano, junto al resto de la Liga Lombarda. De esta manera comenzó un nuevo periodo de prosperidad. Entre 1277 y 1447 la ciudad estuvo bajo poder de los Visconti. Durante la Peste negra del siglo XIV, Milán fue uno de los pocos lugares de Europa que no fue alcanzado por la epidemia, porque el obispo ordenó que emparedaran las tres primeras casas a las que afectó. Los muertos, los enfermos y los sanos quedaron atrapados en su interior sin distinción. El mayor auge de la ciudad fue alcanzado por Gian Galeazzo Visconti, duque de la ciudad entre 1351 y 1402.

 

Renacimiento [editar]

Durante el Renacimiento, Milán fue gobernada por los duques de las familias Visconti (hasta 1447) y Sforza (a partir de 1450), quienes mantenían a sus servicios a artistas de la talla de Leonardo da Vinci y Bramante.

Durante el siglo XV la ciudad es conquistada por el rey francés Francisco I. Tras la derrota francesa en la batalla de Pavia en 1525, Milán pasa a ser posesión española bajo el mando de Carlos V. El dominio español se extendió hasta 1713.

 

Siglo XVIII [editar]

En 1713, en virtud del Tratado de Utrech, es cedida a Austria.

 

Siglo XIX [editar]

Tras la Revolución francesa es ocupada por Napoleón, posteriormente la ciudad se convirtió en uno de los principales centros del nacionalismo italiano, reclamando su independencia y la unificación italiana.

En 1859, Austria cedió el control al reino de Piamonte-Cerdeña, el cual más tarde se convertiría en el reino de Italia.

 

Siglo XX [editar]

En el siglo XX, Milán fue el centro de la historia de Italia. Fue sede de la Exposición Universal de 1906.

Fue ciudad símbolo del socialismo: entre otros, el centro de divulgación principal del Partido Socialista Italiano, el periódico L'Avanti, establece aquí su sede. Milán fue también la cuna del movimiento fascista, que fue fundado el 23 de marzo de 1919 con el nombre de Movimento dei Fasci di Combattimento. Además, el primer programa del movimiento fascista fue en la piazza San Sepolcro.

Ciudad emblema de la Resistencia (el 25 de abril, fiesta italiana de la liberación, recuerda la sublevación general partisana del 25 de abril de 1945 que llevó a la liberación de la ciudad), fue en el segundo después de guerra, uno de los motores de la reconstrucción industrial y cultural del país. En Milán se realizaron algunos de los mayores encuentros del 68' italiano que fue el primer episodio de lo conocido como Estrategia de la tensión (el 12 de diciembre de 1969 con la masacre de la Piazza Fontana).

En el último cuarto de siglo la ciudad fue, en el bien y en el mal, centro de la política italiana: con la subida al gobierno de la clase dirigente milanesa del PSI-guiada por Bettino Craxi- al gobierno italiano, luego con el escándalo de Tangentopoli, luego todavía con la subida del empresario milanés Silvio Berlusconi, ha conducido de una coalición de centro derecha-.

 

Milán hoy [editar]

Milán es un importante centro comercial e industrial a nivel internacional además de ser el distrito economico y capital financiera de Italia por los servicios terciarios, las finanzas, la moda, la editoría y la industria. Es además sede de la Bolsa de valores (En piazza Affari) gestionada por Borsa Italiana, uno de los más importantes centros finacieros de Europa y es de gran atracción por las sedes administrativas de decenas de multinacionales. Es uno de los mayores centros universitarios, editoriales y televisivos de Europa. Es sede de la Feria de Milán con la mayor superficie expositiva de Europa.

La ciudad de Milán esta presente en las publicaciones del Globalization and Work Cities Study Group de la Universidad de Loughborough, donde en el 2004 ha sido clasificada como Incipient Global City, junto a Amsterdam, Boston, Chicago, Madrid, Moscú y Toronto.

 

Geografía [editar]

Universidad de Milán.

Se encuentra al oeste de Lombardía; cubre una superficie de 1.982 km2 y cuenta con una población de 3.775.765 habitantes. La provincia consta de 188 comunas. En los diez años que van entre 1991 y 2001, la comuna de Milán perdió 113.084 habitantes (8,3%).

La ciudad es famosa por sus firmas de moda y por el tradicional pastel navideño llamado panettone, las lonchas de carne empanada denominadas “cotoletta alla milanese” y el arroz amarillo por el azafrán denominado "risotto alla milanese".

 

Demografía [editar]

Contiene un total de 1.308.735 habitantes y un área urbana de 4.280.820[cita requerida], en un área metropolitana de unos 7.400.000 Plantilla:Fuente OECD.

Es definida por algunos como la capital económica de Italia. No en vano, Milán es uno de los principales centros comerciales y financieros y una de las ciudades más ricas de la Unión Europea, y sede de la Bolsa de Italia. Además, la Feria de Milán es considerada la más importante de Italia y una de las principales del mundo.

 

Clima [editar]

Imagen:Pirelli Tower.jpg
La Torre Pirelli, símbolo del boom económico después de la guerra.

Según la clasificación de clima de Köppen, Milán es un ciudad clasificada con un clima húmedo subtropical. En contraste con la mayor parte de Italia que tienen un clima mediterráneo, los inviernos en Milán son húmedos y fríos mientras los veranos son calientes y con bastante bochorno habitualmente. Las temperaturas medias son entre -3/+6°C durante enero y de +15/+28°C en julio.

Son comunes las nevadas en invierno aunque con el paso del tiempo han ido disminuyendo en frecuencia y cantidad. El promedio histórico de nieve en el área de Milán está entre 35 y 45 cm. La humedad es bastante alta durante el año y la precipitación anual es de 1000 mm (40 en) de promedio aproximado.

 

Economía [editar]

La Bolsa de Italia, en Milán.

Milán es uno de los centros comerciales y financieros del mundo. La ciudad es la sede de la Bolsa de Italia, "Plaza Affari", y su interior es un área industrial de vanguardia. Milán fue incluida en una lista de diez ciudades globales por Peter J. Taylor y Robert E. Lang de la Institución Brookings, en el informe económico "Ciudades estadounidenses en la Red Mundial de ciudades".

Milán es también conocida como la sede de la empresa de coches, Alfa Romeo, para su producción de seda, y como una de las líderes mundiales en el diseño. Además, FieraMilano, el Centro de exposiciones de la ciudad y el complejo de la Feria de muestras, son notables.

 

Administración [editar]

Las nueve divisiones de Milán.

La ciudad de Milán está subdividida en 9 zonas administrativas, llamadas 'Zona'. En 1999 la administración decidió reducir el número de estas zonas de 21 a 9. La 'Zona 1' es el centro histórico y las otras ocho son los límites de la ciudad.[4]


 

margin-bottom:.5em; border:1px solid #CCC; border-collapse:collapse; text-align:center; font-family: Arial, Frutiger 45 Light, Helvetica, Arial Unicode MS, Lucida Sans Unicode, Lucida Grande, TITUS Cyberit Basic, Code2000, MV Boli, @MS Mincho;"

  Zona Área
 

(km²)

 Población
 

(31 de diciembre 2006)

 Densidad
 

(hab/km²)

 Subdivisiones
Zona 1 Centro Histórico 9.67 107,087 11,074 Centro Histórico, Plaza del Duomo, Porta Tenaglia, Porta Sempione / Arco della Pace, Chinatown, Giardini Pubblici, Plaza della Repubblica, largo della Crocetta, via della Guastalla, Basilica di Sant'Ambrogio, San Vittore, Parco delle Basiliche, Carrobbio
Zona 2 Estación Central, Gorla, Turro, Precotto, Greco, Crescenzago 12.58 163,932 13,031 Porta Nuova, Centrale, Ponte Seveso, Loreto, Maggiolina, Villaggio dei Giornalisti, Greco, Gorla, Turro, Precotto, Padova, Crescenzago, Adriano, Breda, Cassina di Pomm
Zona 3 Porta Venezia, Città Studi, Lambrate 14.23 153,470 10,785 Porta Venezia, Porta Monforte, Città Studi, Lambrate, Parco Lambro, Ortica, Quartiere Feltre, Casoretto, via Corelli, Rottole, Cimiano, via Carnia, Naviglio della Martesana
Zona 4 Porta Vittoria, Porta Romana, Forlanini, Monlué, Rogoredo 20.95 169,051 8,069 Porta Vittoria, Porta Romana, piazzale Libia, Cavriano, Calvairate, Monluè, Taliedo, La Trecca, Porto, Gamboloita, Nosedo, piazzale Corvetto, Rogoredo, Santa Giulia, Morsenchio, Forlanini, viale Omero, San Luigi, Ponte Lambro
Zona 5 Porta Ticinese, Porta Lodovica, Vigentino, Chiaravalle, Gratosoglio 29.87 134,016 4,487 Porta Ticinese, Porta Lodovica, Vigentino, Chiaravalle, Gratosoglio, Porta Vigentina, Conchetta, parco Ravizza, Plaza Ohm, via Ripamonti, Vigentino, viale Ortles, via Quaranta, Morivione, via Spaventa, Quartiere Stadera, Quartiere Torretta, via Meda, Conca Fallata, Vaiano Valle, Selvanesco, Casenuove, Macconago, Quintosole, Ronchetto delle Rane, Chiesa Rossa, Naviglio Pavese, Vettabbia, corso San Gottardo
Zona 6 Barona, Giambellino, Lorenteggio, Porta Genova 18.28 164,487 8,998 Porta Genova, Darsena, via Magolfa, via Solari, San Cristoforo, Moncucco, Lorenteggio, via Giambellino, Restocco Maroni, Ronchetto sul Naviglio, Boffalora, Cascina Bianca, Cascina Cantalupa, via Bisceglie, via Inganni, Plaza Frattini, Naviglio Grande, Barona, via Santa Rita, viale Legioni Romane, via Foppa
Zona 7 Porta Vercellina, Baggio, San Siro, Forze Armate 31.34 190,969 6,093 Porta Vercellina, Baggio, San Siro, via delle Forze Armate, Porta Vercellina, piazzale Aquileia, Plaza Piemonte, via Washington, via Marghera, piazzale Brescia, piazzale Siena, via Saint Bon, Ospedale San Carlo, via Valsesia, Quinto Romano, Quarto Cagnino, piazzale Selinunte, Figino, Assiano, Muggiano, via Novara, via Marx, via Bellaria, via degli Ippodromi
Zona 8 Porta Volta, Fiera, Gallaratese, Quarto Oggiaro 23.72 197,484 8,326 Porta Volta, Fiera, Gallaratese, Quarto Oggiaro, corso Sempione, Bullona, Cimitero Monumentale, Porta Garibaldi, via Cenisio, via Paolo Sarpi, Ghisolfa, Cagnola, Il Portello, Monte Stella, Boldinasco, Q.T.8, Plaza Bonola, via Ghisallo, Trenno, Lampugnano, San Leonardo, piazzale Accursio, Musocco, Porta Volta, Villapizzone, Garegnano e Certosa di Garegnano, Vialba, Quarto Oggiaro, Belgioioso, Roserio
Zona 9 Affori, Porta Nuova, Niguarda, Bovisa, Fulvio Testi 21.12 194,386 9,204 Affori, Porta Nuova, Niguarda, Bovisa, viale Fulvio Testi, Centro Direzionale, via Melchiorre Gioia, L'Isola, viale Zara, via Lancetti (Dogana), via Farini, Bovisasca, Dergano, Derganino, Montalbino, Prato Centenaro, Cà Granda, Comasina, Segnano, Bicocca, Stazione di Milano Greco Pirelli, viale Sarca, viale Fermi, via Astesani, piazzale Maciachini, Bruzzano, Parco Nord, via Seveso
  Total 181,76 1,483,882 8,164  

 

Cultura [editar]

Catedral de Milán.
  • La catedral (duomo en italiano) de estilo gótico, con fachada neogótica. La construcción de la Catedral se prolongó durante cinco siglos. Fue comenzada en 1387 con proyecto de un arquitecto desconocido, bajo la dirección de Simone da Orsenigo. Es la tercera iglesia más grande del mundo por extension después de San Pedro en Roma y San Pablo de Londres. La diocesis de Milan es la más grande del mundo.
Plaza del Duomo con las galerías de Vittorio Emmanuele a la derecha.
  • Las galerías de Vittorio Emanuele, junto a la catedral, están cubiertas con grandes cúpulas de vidrio en forma de cruz latina, donde se encuentran algunos de los cafés y comercios más conocidos de la ciudad. Fue proyectada en la segunda mitad del siglo XIX por Giuseppe Mengoni.
  • La Piazza della Scala, al otro extremo de las galerías. Plaza Mercanti. A pocos pasos de la catedral se conserva esta prueba silenciosa y recogida del medievo en Milán. A la plaza se asoma el Palacio de la Razón o Broletto Nuovo, erigido 1233 por el podestá Oldrano de Tresseno; la pintoresca Logia de los Osii, construida en 1316 por Matteo Visconti; el Palacio de las Escuelas Palatinas, barroco (siglo XVII) y la Casa de los Panigarola, gótica.
  • El Teatro alla Scala, el más grande teatro de ópera del mundo. El templo de la lírica italiana y mundial, escenario de las representaciones memorables de Giuseppe Verdi, Giacomo Puccini, Gioacchino Rossini, Gaetano Donizetti y Vincenzo Bellini y de los triunfos de Toscanini, fue construido en el 1778 y se estrenó el 3 de agosto con una opera del gran músico italiano Antonio Salieri "L'Europa Riconosciuta" .
  • Via Manzoni, via Montenapoleone y via Gesù, donde se encuentra el Museo Bagatti Valsecchi- una casa-museo inspirada en los palacios señoriales del Cinquecento lombardo, decorada con objetos y muebles renacentistas italianos.
Santa Maria delle Grazie, creada por Bramante.
Academia Brera.
  • La Pinacoteca di Brera, Pinacoteca Ambrosiana, Poldi Pezzoli y las galerias de los Musei del Castello, que albergan un gran número de obras maestras de la pintura. (Pinacoteca Ambrosiana): Su primer núcleo fue la colección privada del cardenal Federico Borromeo, colocada aquí en el siglo XVII. (Pinacoteca de Brera): Fue inaugurada en 1809 en el gran edificio que acoge también la Academia de Arte. (Museo Poldi-Pezzoli): Fue fundado en la segunda mitad del siglo XIX por voluntad de Gian Giacomo Poldi Pezzoli que donó su colección artística a la ciudad.
  • Castillo Sforzesco. Fue comenzado por los Visconti en la segunda mitad del siglo XIV y continuado en el siglo siguiente por Francesco Sforza, señor de Milán. Las obras las dirigieron Giovanni da Milano y Filarete que edificó la torre de entrada.
  • San Ambrosio. Basílica fundado por San Ambrosio en el 386, con tres naves sin transepto, estructura que conserva incluso actualmente a pesar de las reconstrucciones de los siglos IX-XII, que la convirtieron en un modelo de arquictectura lombarda.
  • Museo Bagatti Valsecchi. Una casa del siglo XIX inspirada en palacios señoriales del Cinquecento lombardo, decorada con objetos y muebles renacentistas italianas. Ha conservado el aspetto de vivienda, donde los dueños de casa se concedieron todos los comforts ofrecidos por el progreso proprio del siglo XIX, pero sin alterar la armonía general inspirada en la antigüedad.
  • Cimiterio Monumentale. Un cementerio de 250.000 metros cuadrados construido entre 1863 y 1875 donde descansan los restos de ilustres milaneses. Una visita obligada por su singularidad y espectacularidad.

 

Origen etimológico [editar]

Los celtas la llamaban Médelhan, por lo que los romanos la bautizaron en latín Mediolanum, literalmente ‘en el medio del llano’, haciendo referencia a que la ciudad se encuentra en el centro de una llanura al pie de los Alpes. De esta denominación proviene su nombre actual, Milán.

 

Deporte [editar]

Entre otros eventos, la ciudad de Milán fue sede de la Copa Mundial de Fútbol de 1934 y de la Copa Mundial de Fútbol de 1990 además de ser sede de la Eurocopa 1980.

Como en el resto del país el deporte más practicado y seguido de la ciudad es el fútbol. En este deporte destacan dos de los más grandes clubes del país, el Associazione Calcio Milan y el FC Inter de Milán. Milán es la única ciudad de Europa en la que dos equipos han ganado la Liga de Campeones de la UEFA y la Copa Intercontinental. Ambos equipos disputan sus partidos locales en el Estadio Giuseppe Meazza, o también llamado Estadio San Siro que dispone de 85.700 plazas.

También el famoso circuito de Formula 1 de Monza está localizado cerca de la ciudad y es uno de los circuitos de carreras más antiguo del mundo. La asistencia de espectadores para algunas de las carreras de Formula 1 disputadas ha sido de 137.000 espectadores, incluso en los años 50 llegó a contener 250.000.

El Olimpia Milano (patrocinado por Armani) es un equipo italiano de baloncesto muy famoso y a su vez es un equipo importante en Europa. Disputa sus encuentros locales en el DatchForum arena que tiene una capacidad para 14.000 espectadores.

 

Recintos [editar]

Estadio de San Siro, uno de los más grandes de Europa.
  • Autodromo Nazionale Monza – carreras de automoviles y motocicletas – 137,000
  • Estadio Comunal Giuseppe Meazza, en el barrio de San Siro – fútbol Milan y Inter – 85,700
  • Arena Civica – atletismo, rugby, fútbol y fútbol americano - 30,000
  • Brianteo – atletismo, fútbol – 18,568
  • Hipodromo del Trotter – carreras de caballos – 16,000
  • Hipodromo del Galoppo – carreras de caballos – 15,000
  • Datch Forum – baloncesto, hockey sobre hielo, voleibol, música – 9,000 a 12,000
  • MazdaPalace – baloncesto, voleibol – 9,000
  • Velódromo Vigorelli – ciclismo y fútbol americano – 12,000
  • PalaLido – baloncesto, voleibol – 5,000
  • Agorà – hockey sobre hielo – 4,000
  • Nuovo Giuriati – rugby – 4,000

Además hay otros estadios y complejos multiusos localizados en el área metropolitana como el Estadio Monza Brianteo (18,000 espectadores), el PalaDesio (10,000) y el Estadio Geas (8,500).

Club Liga Deporte Lugar Fundado Títulos
A.C. Milan Serie A Fútbol San Siro – Giuseppe Meazza 1899 4 Intercontinentales; 7 Copas de Europa; 17 Ligas; 2 Recopas
F.C. Internazionale Milano Serie A Fútbol San Siro – Giuseppe Meazza 1908 2 Intercontinentales; 2 Copas de Europa; 16 Ligas; 3 Copa de la UEFA
Olimpia Milano Serie A Baloncesto Datchforum 1936 1 Intercontinental; 3 Copas de Europa; 25 Ligas; 3 Recopas; 2 Copa Korac
H.C. Milano/Milano Vipers Serie A Hockey Hielo Agorà 1924 2 Copas de Europa; 20 Ligas
Hockey Club Milano Rossoblu Serie A2 Hockey Hielo Agorà 2008
H.C. Diavoli/Devils Serie A Hockey Hielo – 1930 3 Copas de Europa; 7 Ligas
Amatori Rugby Milano Serie B Rugby Stadio Giuriati 1928 18 Ligas
Rhinos Milano Serie A2 Fútbol americano Velodromo Vigorelli-Maspes 1977 4 Ligas

 

Ciudades hermanadas [editar]

 

Hijos ilustres [editar]

 

Véase también [editar]

 

Referencias [editar]

  1. ↑ MAIER, Franz Georg (1968): Las transformaciones del mundo mediterráneo: siglos III-VIII, Siglo XXI, México, 1999, pág. 207. ISBN 968-23-0887-9
  2. ↑ ROUCHE, Michel (1982), "Fragmentación y cambio de Occidente (siglos V-VII)", en FOSSIER, Robert (ed.), La Edad Media: 1. La formación del mundo medieval, 350-950, Crítica, Barcelona, 1988, pág. 94. ISBN 84-7423-352-6
  3. ↑ MAIER, Franz Georg (1968), pág. 245.
  4. ↑ Página oficial de Milán

 

Enlaces externos [editar]

 

Obtenido de "http://es.wikipedia.org/wiki/Mil%C3%A1n"
Questo articolo è rilasciato sotto i termini della GNU Free Documentation License
Esso utilizza materiale tratto da http://de.wikipedia.org/wiki/Mailand
Cronologia/Autori: http://de.wikipedia.org/w/index.php?title=Mailand&action=history

Mailand

aus Wikipedia, der freien Enzyklopädie

 
Wechseln zu: Navigation, Suche
Mailand
Staat: Italien
Region: Lombardei
Provinz: Mailand (MI)
Geographische Koordinaten: 45° 28′ N, 9° 11′ O45.46259.1863888888889120Koordinaten: 45° 27′ 45″ N, 9° 11′ 11″ O
Höhe: 120 m s.l.m.
Fläche: 182 km²
Einwohner: 1.304.183 (28. Februar 2007)
Bevölkerungsdichte: 7.163 [1] Einw./km²
Postleitzahl: 20100
Vorwahl: 02
ISTAT-Nummer: 015146
Demonym: Milanesi, Meneghini
Schutzpatron: Ambrosius von Mailand
Website: http://www.comune.milano.it/

Mailand (italienisch Milano, im Mailänder Dialekt Milan [mi'lã:]), ist die zweitgrößte Stadt Italiens, Hauptstadt der Provinz Mailand und der Region Lombardei in Norditalien. Innerhalb der amtlichen Stadtgrenzen hat Mailand rund 1,3 Millionen Einwohner, in der Provinz sind es ca. 4,8 und in der Metropolregion Grande Milano ca. 7,5 Millionen (Stand jeweils 2006).

Mailand ist das Zentrum Italiens, was Wirtschaft, Mode, Design und Massenmedien betrifft, und gilt als „moralische Hauptstadt“. Bekannt ist die Stadt u. a. für ihren gotischen Dom, ihr Opernhaus Mailänder Scala, verschiedene Kunstschätze, ihre Fußballvereine AC Mailand und Inter Mailand sowie für die bedeutendste italienische Messe.

Inhaltsverzeichnis

[Verbergen]

 

Geographie [Bearbeiten]

Via Dante und das Castello Sforzesco

Mailand liegt in der Poebene. Das Stadtgebiet ist von den Flüssen Olona im Westen und Lambro im Osten umgeben. Kanäle (die unter Mitwirkung von Leonardo da Vinci entworfenen Navigli) verbinden die Stadt mit den oberitalienischen Seen und den lombardischen Flüssen und waren bis in die erste Hälfte des 20. Jahrhunderts von maßgeblicher Bedeutung für die Mailänder Wirtschaft.

 

Klima [Bearbeiten]

Klimadiagramm von Mailand

Mailand gehört zur subozeanischen Klimaprovinz Mitteleuropas. Das Klima ist subkontinental. Die Sommer sind warm, die Winter mäßig kalt und nebelreich. Mailand verzeichnet über 60 Frost- und knapp 100 Sommertage. Regen fällt zu allen Jahreszeiten, vor allem aber im Frühjahr und Herbst.

 

Geschichte [Bearbeiten]

Der Mailänder Dom

→ Hauptartikel: Geschichte Mailands

Um 400 v. Chr. wurde die Gegend um Mailand durch die keltischen Insubrer besiedelt. 222 v. Chr. eroberten die Römer diese Siedlung mit dem keltischen Namen Mediolanum.

Nach mehreren Jahrhunderten römischer Herrschaft wurde Mailand 293 von Kaiser Diokletian zur Hauptstadt des Weströmischen Reiches erklärt. 313 wurde hier das Mailänder Toleranzedikt ausgerufen, in dem Kaiser Konstantin den Christen die Glaubensfreiheit zusicherte. 402 wurde die Stadt von den Westgoten belagert (worauf die Kaiserresidenz nach Ravenna verlegt wurde), 50 Jahre später (452) nahmen die Hunnen die Stadt ein. 539 eroberten und zerstörten die Ostgoten Mailand im Verlauf des sog. Gotenkrieges gegen Kaiser Justinian. Schon 569 fiel Mailand dann an die Langobarden, bis es 774 Teil des Frankenreiches wurde.

Während des Eroberungskrieges des Kaisers Friedrich I. Barbarossa gegen die lombardischen Städte wurde Mailand 1162 größtenteils zerstört. Nach der Gründung des Lombardischen Städtebundes 1167 übernahm Mailand die führende Rolle in diesem Bündnis. Mit der Unabhängigkeit, die den lombardischen Städten im Konstanzer Frieden 1183 zugesprochen wurde, wurde Mailand zum Herzogtum.

1395 wurde Gian Galeazzo Visconti Herzog von Mailand. 1450 fiel Mailand an das Adelsgeschlecht der Sforza, die Mailand zu einer der führenden Städte der italienischen Renaissance ausbauten.

1492 erhob der französische König Ludwig XII. erstmals Ansprüche auf das Herzogtum. Nach seinem Sieg über die Schweizer 1515 in der Schlacht bei Marignano wurde das Herzogtum Frankreichs König Franz I. zugesprochen.

Mailand 1621

Nach dem Sieg Karls V. über Franz I. 1525 fiel mit Norditalien auch Mailand an das Haus Habsburg. 1556 dankte Karl V. zugunsten seines Sohnes Philipp II. und seines Bruders Ferdinand von Habsburg ab, so dass die italienischen Besitzungen an die hierdurch von Philipp II. begründete spanische Linie der Habsburger übergingen. 1700 starb diese spanische Linie des Hauses Habsburg jedoch mit dem Tode Karls II. aus. Danach begann 1701 der Spanische Erbfolgekrieg mit der Besetzung aller spanischen Besitzungen durch französische Truppen unter dem französischen Thronprätendenten. 1704 wurden die Franzosen in Ramillies und Turin geschlagen und mussten Norditalien zugunsten der österreichischen Habsburger räumen. 1714 wurden im Frieden von Rastatt die Lombardei mit ihrer Hauptstadt Mailand sowie das Herzogtum Mantua dann auch formell den österreichischen Habsburgern zugesprochen.

Napoleon eroberte 1796 die Lombardei. Mailand wurde zur Hauptstadt der Cisalpinischen Republik gemacht. Nach dem Ende der Besatzung durch Napoleon wurden im Wiener Kongress 1815 Mailand und die Lombardei sowie Venetien wiederum Österreich zugesprochen.

Im Jahr 1848 kam es zum Fünf-Tage-Aufstand der Bevölkerung gegen die österreichische Besatzung, in dessen Zuge Feldmarschall Radetzky mit seinen Truppen aus der Stadt vertrieben wurde, sie dann aber drei Monate später wieder einnahm. Nach der Niederlage Österreichs gegen die mit Frankreich verbündeten Truppen Sardinien-Piemonts und Frankreichs bei der außerordentlich blutigen Schlacht von Solferino fiel die ganze Lombardei 1859 an das Haus Sardinien-Piemont unter Viktor Emanuel II., der Keimzelle des damals entstehenden italienischen Königreichs (Risorgimento).

Nach dem Ersten Weltkrieg gründete sich 1919 der faschistische Fascio di Combattimento (Squadristi) in Mailand. 1922 begann Benito Mussolini von Mailand aus seinen Marsch auf Rom, womit die faschistische Diktatur über Italien ihren Anfang nahm.

Im Zweiten Weltkrieg erlitt die Stadt 1944 starke Zerstörungen. Im 20. Jahrhundert ist Mailand infolge der Industrialisierung sehr schnell gewachsen. Vor allem in den 50er und 60er Jahren zogen viele Millionen Italiener, insbesondere aus Süditalien, nach Mailand und Hinterland. Der Mathematiker Gino Cassinis war Bürgermeister von 1961 bis 1964. Von 1971 bis 2001 ist die Einwohnerzahl Mailands vom bisherigen Höchstwert von ca. 1.732.000 Einwohnern bis auf 1.256.000 drastisch gesunken. Dieser Rückgang erklärt sich mit dem Umzug der Einwohner ins direkte Umland, hauptsächlich aufgrund der hohen Wohnungspreise in der Stadt, aber auch mit den praktisch unverändert gebliebenen Stadtgrenzen trotz eines fast überall fließenden Übergangs in die (etwa 50) wuchernden Vorstädte. Seit 2001 verzeichnet auch Mailand selbst wieder ein leichtes Wachstum.

 

Kunst und Kultur [Bearbeiten]

Galleria Vittorio Emanuele II

 

Sonstige Bauwerke [Bearbeiten]

 

Wirtschaft [Bearbeiten]

 

Industrie [Bearbeiten]

Mailand ist die Industriemetropole Italiens schlechthin und zählt zu den bedeutendsten Industriestandorten Europas. Von den 200 größten Unternehmen des Landes hat rund die Hälfte ihren Sitz in Mailand. Hier finden sich die meisten Verlage, Werbeagenturen, Marktforschungsinstitute und Handelsgesellschaften des Landes. Mailand ist in den Punkten Mode (neben Paris) und Design weltweit tonangebend. 1910 wurde in Mailand der Automobilhersteller Alfa Romeo gegründet (heute Teil des Fiat-Konzerns). Ein weiteres weltbekanntes Unternehmen ist der Reifenhersteller Pirelli und der Kabelhersteller Prysmian, der im Juli 2005 die Kabelaktivitäten von Pirelli weltweit übernommen hat.

 

Verkehr [Bearbeiten]

Mailand ist Italiens größter Verkehrsknotenpunkt. Hier kreuzen sich die Autobahnen A1 (nach Rom und Neapel), A4 (Turin–Triest), A7 (nach Genua) sowie die A8/A9 (Verbindung zur Schweiz). Sie münden allesamt in die Mailänder Ringautobahn, die sich aus den Autobahnen A50 (Westtangente), A51 (Osttangente) und A52 (Nordosttangente) zusammensetzt.

Der Eisenbahnknotenpunkt umfasst unter anderem den 1931 eröffneten monumentalen Kopfbahnhof Milano Centrale und im Osten an der Strecke nach Venedig einen großen Rangierbahnhof (Milano Smistamento). Der öffentliche Personennahverkehr wird unter anderem durch die städtische Nahverkehrsgesellschaft ATM Milano durchgeführt.

Mailand besitzt eines der größten Straßenbahnnetze Europas, siehe dazu den Beitrag Straßenbahn Mailand. Eine Kuriosität ist, dass sich in Mailand noch immer eine große Zahl von Vorkriegs-Straßenbahnwagen nach US-Bauart im Einsatz befinden.

Der Schienenschnellverkehr wird mit M-S-R gekennzeichnet – diese Buchstaben stehen für die U-Bahn, die mit einem S-Bahn-Netz vergleichbaren Linee S bzw. Passante Ferroviario und den Regionalverkehr.

Mailand wird durch die beiden internationalen Flughäfen Malpensa und Linate (sowie auch Orio al Serio bei Bergamo) bedient. Malpensa stellt dabei ein internationales Drehkreuz dar, während der nah an der Stadt gelegene Flughafen Linate vorwiegend für den inländischen Flugverkehr genutzt wird. Der Flughafen Bergamo-Orio al Serio in nur 45 km Entfernung von Mailand wird vor allem von Billigairlines wie Ryanair angeflogen und von diesen oft mit Mailand-Orio al Serio bezeichnet.

 

Städtepartnerschaften [Bearbeiten]

 

Sport [Bearbeiten]

Die Stadt ist Heimat zweier international erfolgreicher Fußball-Clubs, dem AC Mailand und Inter Mailand, die ihre Heimspiele im Giuseppe-Meazza-Stadion im Stadtviertel San Siro austragen.

Der Radsportklassiker Mailand-San Remo ist eines der bekanntesten Eintagesrennen der Welt. Die Rad-Rundfahrt Giro d’Italia endet traditionell in Mailand.

In der Nähe der Stadt liegt die Formel-1-Rennstrecke von Monza.

 

Universitäten [Bearbeiten]

 

Söhne und Töchter der Stadt [Bearbeiten]

siehe: Liste der Söhne und Töchter der Stadt Mailand

 

Einzelnachweise [Bearbeiten]

  1. ↑ http://demo.istat.it/bilmens2007gen/query.php?lingua=ita&Rip=S1&Reg=R03&Pro=P015&Com=146&submit=Tavola

 

Weblinks [Bearbeiten]

 Wiktionary: Mailand – Bedeutungserklärungen, Wortherkunft, Synonyme, Übersetzungen und Grammatik
Commons: Mailand – Bilder, Videos und Audiodateien

 

Von „http://de.wikipedia.org/wiki/Mailand“